Dacă astăzi ar avea loc alegeri prezidențiale în SUA, probabil că ele ar fi câștigate de candidatul democrat Joe Biden. Afirmația anterioară se bazează pe modul în care în care sunt formulate întrebările în sondajele de opinie. Evident, din motive obiective, sondajele de opinie nu pot măsura comportamentul electoral de peste trei luni pentru că în cele 97 de zile rămase până la alegerile prezidențiale americane se pot întâmpla multe lucruri, iar rezultatele alegerilor prezidențiale americane din 2016 sunt foarte edificatoare din acest punct de vedere.
Dacă analizăm astăzi datele unuia dintre cele mai importante agregatoare de sondaje de opinie din SUA, este vorba despre portalul RealClearPolitics, am constata cu ușurință că potrivit mediei tuturor sondajelor naționale realizate în ultimele două săptămâni, diferența dintre Joe Biden și Donald Trump este de aproximativ 9%, în favoarea candidatului democrat. Nu voi mai intra în detaliile complicatelor măsurători sociologice din SUA, unde sondajele naționale trebuie analizate cu reținere. Am explicat acest lucru într-un articol pentru PSNews în care spuneam că arhitectura sistemului electoral american în care președintele nu este ales de majoritatea cetățenilor, ci de majoritatea electorilor impune repere diferite de analiză în care unitatea de măsură electorală nu este o circumscripție electorală națională, ci foarte multe cirscumscripții de la nivelul statelor americane. Așadar, cu 3 luni înainte de alegeri, Biden are un avans de 9 procente în fața lui Trump, scor care, în contextul social, economic și sanitar din SUA, pare liniștitor pentru tabăra democrată.
Neavând un glob magic de cristal la dispoziție prin care să putem vedea viitorul, singul lucru care ne rămâne de făcut pentru o evaluare serioasă sunt analizele cât mai rafinate și bazate pe un număr cât mai mare de repere. De ajutor într-un asemenea demers este și o examinare comparativă a istoriei electorale recente.
Cea mai relevantă competiție pentru un demers comparativ de acest tip este confruntarea prezidențială din urmă cu 4 ani dintre Hillary Clinton și Donald Trump. Atunci, tot cu 3 luni înainte de algerile prezidențiale, același agregator al sondajelor de opinie – RealClearPolitics, indica un avans al candidatei democrate Hillary Clinton de 8 procente în fața lui Donald Trump. Această diferență se înregistra atunci în proximitatea Convențiilor Partidului Republican, respectiv Partidului Democrat care urmau să îi desemneze pe cei doi drept candidați oficiali. Anul acesta, Convențiile celor două partide se vor organiza în a doua parte a lunii august, într-un format restrâns, afectat de restricțiile provocate de pandemia COVID-19.
După cum spuneam, foarte relevante pentru anticiparea tendinței electorale din SUA sunt sondajele de opinie realizate la nivel de state și în special cele realizate în așa numitele ”swing-states”, aducă state americane care nu sunt ”republicane” sau ”democrate”, orientarea lor fluctuând de la un partid la altul, de la un ciclu electoral la altul.
În iulie 2016, cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale, sondajele realizate în statele ”swing” începeau să simtă fenomenul Trump deoarece în multe dintre acestea, Donald Trump trecea, ușor-ușor, în fața lui Hillary Clinton, după o perioadă în care candidata democrată a condus cursa electorală în fiecare dintre acestea, fără drept de apel. Astfel, în premeră atunci, în două dintre cele mai populate state, Florida (29 de electori) și Pennsylvania (20 de electori), Donald Trump se clasa în fața lui Hillary Clinton. De asemenea, Donald Trump conducea în Iowa, iar în alte state ”swing” se afla la egalitate cu Clinton (Ohio) sau se apropia vertiginos de aceasta (Wisconsin, Michigan etc.).
În iulie 2020, cu trei luni înainte de alegeri, sondajele de opinie realizate în statele ”swing”, nu arată la fel de promițător pentru Donald Trump precum cele din 2016, dar, diferența față de Biden este ceva mai mică în aceste state, comparativ cu diferența din sondajele efectuate la nivel național, tendința din ultimele două săptămâni fiind chiar de ușoară scădere.
Dacă vom compara situația din 2016 cu cea din 2020 din punctul de vedere la sondajelor de opinie la nivel național, vom constata că și atunci, la fel ca și acum, diferența dintre candidatul democrat și Donald Trump era la fel de mare, aproape nimeni nedându-i nicio șansă candidatului republican de a câștiga alegerile prezidențiale americane. Istoria ulterioară o cunoaștem cu toții, Trump reușind cea mai mare surpriză electorală din istoria alegerilor americane.
Dacă vom compara situația din 2016 cu cea din 2020 din punctul de vedere al sondajelor de opinie realizate la nivelul statelor cheie, vom constata diferențe importante în sensul în care, Donald Trump nu mai stă la fel de bine în condițiile în care rezultatele bune ale lui Joe Biden din sondajele naționale sunt dublate de rezultate bune și în statele de tip ”swing”.
Această comparație trebuie calibrată în funcție și de o altă variabilă foarte importantă și anume contextul epidemiologic, dublat de șomaj și o cădere a economiei americane, elemente care nu îl favorizează pe președintele în funcție. Însă, la fel de adevărat este faptul că economia americană dă unele semne de revenire, fapt care îi va permite aceluși președinte în funcție să raporteze cifre pozitive, ultimul raport oficial privind evoluția economiei și a locurilor de muncp urmând a apărea cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020.
În aceste condiții, și într-un context în care tot mai multe voci argumentate îl dau drept câștigător cert al alegerile pe Joe Biden, aș păstra totuși o atitudine prudentă; este adevărat că Joe Biden are prima șansă, dar mai cred că încă planează un nor de incertitudine asupra deznodământului alegerilor, cu atât mai mult cu cât urmează încă trei luni de campanie electorală dură, plus vreo trei dezbateri unu la unu, mereu încărcate de imprevizibil.
Remus Ioan Ștefureac, este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro). Anterior, a activat în diplomație.
