Suedia a fost prima țară europeană care a pus în circulație banii de hârtie; acum este primul stat care vrea să-i elimine. În Scandinavia viitorul a început deja.
Cei care călătoresc în Scandinavia fac în mod inevitabil două observații: în primul rând, nu toți nativii sunt blonzi (doar 25 la suta din populatia adulta are culoarea părului blond natural). În al doilea rând, nu mai există numerar. Indiferent de locul în care te afli sau ce vrei să achiziționezi, veți găsi un semn omniprezent mic care spune „Vi hanterar ej kontanter” („Nu acceptăm numerar”). Fie că este vorba de vin fiert la târgul de Crăciun, o bere la bar, chiar cea mai mică cheltuială este decontată digital. Chiar și vânzătorii ambulanți ai cotidianelor de stradă FAKTUM și Situation Stockholm transportă cititoare mobile de carduri.
„Dacă plătiți în numerar, ceva nu este în regulă”
În 1661 banca centrală suedeză a fost prima din Europa care a emis bani de hârtie. Acum este prima care vrea să-i elimine. Ceea ce poate suna destul de riscant pentru scepticii elvețieni nu e mare lucru în Suedia. Patru din cinci achiziții se fac electronic. Plasticul domină, în special în sectorul comerțului cu amănuntul, unde 95 la sută din toate vânzările sunt efectuate cu carduri. Ultima zonă comercială în care un scandinav are nevoie încă de numerar este cea privind achiziționarea de articole ilegale, cum ar fi drogurile. În general, regula în mare în Scandinavia este: „Dacă va trebui să plătești în numerar, ceva este greșit.”
Susținut de cetățeni
Nu este clar când anume numerarul și-a pierdut din importanță. Ceea ce este clar este faptul că cele mai mari șase bănci nordice (cu excepția băncilor comerciale) s-au dezobișnuit în mod treptat de numerar încă din 2010. Cetățenii au susținut această mișcare ca și cum ar fi cel mai natural lucru din lume. Numai între 2010 și 2012, mai mult de 500 de sucursale au renunțat la numerar. În aceeași perioadă s-au îndepărtat de 900 de bancomate. Unul dintre ultimele locuri unde poate fi obținut numerar este la casieriile din supermarketuri. Nu se poate primi decât până la 500 de Coroane suedeze (CHF 55) în numerar pentru fiecare achiziție.
Vremuri grele pentru spărgători de bănci Times
„Până în 2030 vom scăpa de numerar”, spune Niklas Arvidsson, profesor adjunct la Institutul Regal de Tehnologie și autor al studiului „Societatea fără numerar”. În lucrarea sa, el prezintă principalele motive pentru dispariția numerarului. Din punctul de vedere al băncii, o societate fără numerar oferă posibilitatea de a evita manipularea complexă de numerar și de a elimina jafurile bancare, furtul, și banii murdari. Pe plan intern, costurile tranzacției oferă o oportunitate pentru profit, dar a existat, de asemenea, o schimbare fundamentală de strategie. Dacă în urmă cu câțiva ani băncile se axau pe mari clienti privati și corporații, astăzi obiectivul principal este clientul individual. Un mediu de plată complet digitalizat oferă băncii informații precise cu privire la cât de mult bani cheltuie fiecare client, unde și pe ce. Pentru ce anume sunt utilizate aceste date – altele decât publicitate – rămâne de văzut. Ideea este de a fi mai aproape de clientii mai mult decât sunt ei pentru ei și de a oferi soluții clientilor înainte ca aceștia să observe problemele. Acesta este motto-ul sub care sunt analizațo acești munți de date.
Dar infractorii cibernetici își freacă mâinile
Printre puținii care au o perspectivă critică asupra acestei evoluții este fostul șef al poliției și fostul președinte al Interpolului Björn Eriksson. În lucrarea sa polemică „The cards on the Table”, descrie ideea unei societăți fără numerar ca un complot al băncilor de a face bani. Acesta contrastează incidența scăzută a jafurilor bancare, cu o rată crescută în mod drastic a criminalității informatice. Potrivit lui Eriksson, publicul aude prea puțin despre numărul tot mai mare de atacuri informative asupra serverelor bancare. Chiar mai puțin cunoscut este faptul că aceste „jafuri bancare virtuale” nu vizează seifurile băncilor, ci mai degrabă bazele lor de date.
Carduri de debit pentru copiii de sapte ani
Din perspectiva clienților disparitia numerarului este urmatorul pas logic, imitand obiceiurile lor curente. Cei mai mulți scandinavi nu au mai avut numerar, nici nu au fost la o bancă de mai mulți ani. Copiii au bani de buzunar transferați în conturile lor, iar în Norvegia copiilor de șapte ani li se permite să plătească cu un card de debit. Chiar și perspectiva de a exista o înregistrare completă a cheltuielilor personale pare să nu îi deranjeze pe majoritatea cetățenilor. În spatele acestei acceptări se află percepția că guvernul, autoritățile și chiar băncile sunt demne de încredere. Dacă există orice critică sonoră, este vorba despre insuficiența infrastructurii digitale în zonele rurale.
Chiar și colecta Bisericii este plătită cu cardul
Arvidsson explică faptul că atitudinea relaxată a concetățenilor săi față de aceste schimbări drastice se datorează afinității lor sporite pentru orice este digital. Suedia este nu numai prima țară în care colectarea realizată de biserică se plătește cu cardul, este, de asemenea prima țară în care fiecare copil primește un iPad oferit de guvern în prima zi de școală, precum și prima țară în care copiii învață să scrie pe o tastatură, nu cu mâna.
Votul pentru femei, WiFi gratuit, bărbile hipsterilor și acum o societate fără numerar – multe lucruri care erau de neimaginat în trecut, dar sunt destul de obișnuit în aceste zile, au început în nord. Dacă este adevărat că Scandinavia prezintă un barometru de încredere pentru dezvoltarea societății, atunci cineva poate avea așteptări spre nord și va medita ce va costa mai mult: Să fii primul sau ultimul care face ceva nou.
În România, Legislativul a aprobat recent o lege care pare să ne înscrie pe același drum . Potrivit capital.ro, legea privind limitarea plăţilor în numerar se va aplica de luna viitoare, după ce a fost votată de Camera Deputatilor pe 11 martie 2015. Dispoziţiile finale ale legii sunt ca intrarea în vigoare să aibă loc la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Legea limitează şi comisioanele interbancare, însă această prevedere se va aplica peste un an de la intrarea în vigoare a legii.
Astfel, firmele, PFA, liber profesioniştii, persoanele cu activităţi independente, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică pot facea încasări şi plăţi în limita a 5.000 lei pe zi de la o persoană, dar fără a depăşi un plafon total zilnic de 10.000 lei. Încasările şi plăţile magazinelor cash&carry vor fi în limita a 10.000 lei pe zi de la o persoană.
Plăţile din avansuri spre decontare vor fi de cel mult 5.000 lei de persoană.
Avocatul Gheorghe Piperea a comentat în exclusivitate pentru PSnews.ro oportunitatea renunțării la plata pin bani lichizi, declarându-se sceptic în privința beneficiilor pe care le-ar aduce în țara noastră. Mai mult, acesta susține că în prezent în România există o neîncredere profundă a oamenilor în bănci.
„Este posibilă, dar în România la ora actuală nu știu dacă este e dorit. Sunt atâtea costuri ascunse în spatele acestor plăți, atâtea temeri, atâta neîncredere a oamenilor în bănci încât oamenii numai, ca să-și manifeste această ură față de bănci, vor trece din nou la troc și tot nu vor accepta plățile exclusiv prin bănci. Nu știu, eu cred că în România, până când oamenii nu-și vor recăpăta încrederea în bănci, până când nu vor apărea metode alternative de plăți electronice, ar fi o idee foarte proastă să se renunțe la plățile cash în momentul de față”, este de părere avocatul Gheorghe Piperea.
Întrebat dacă se poate constata o tendință în urcare în ceea ce privește utilizarea cardurilor de credit în momentul de față, avocatul a răspuns negativ, atrăgând atenția asupra pericolului fenomenului „banilor-datorie”, adică bani emiși de bănci comerciale și nu de banca de stat.
„N-am văzut așa ceva (o tendință de descreștere a plății prin cash, n.red.), am văzut dimpotrivă, că oamenii nu-și mai țin banii în bănci, oamenii nu mai fac plăți prin coturi, utilizează din ce în ce mai frecvent banii cash. Sigur că este periculos, poate să ascundă acest lucru și diverse infracțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, dar oamenii evită băncile, din cauza neîncrederii în bănci. Mai este o chestiune pe care vreau să v-o spun în legătură cu acest lucru: 97% din banii care se află în circulație, toți banii, nu doar cash, nu mai sunt bani emiși de stat. Sunt bani care sunt dați prin simplul fapt că se acordă un împrumut. Sunt denumiți de englezi în ultima vreme “bani-datorii”. Și în momentul în care se restituie împrumutul respectiv, banii ăia dispar, în neant. În momentul în care restitui acest “ban-datorie”, nici nu mai faci ce recomanda Iisus în Biblie, să dai Cezarului ce-i al Cezarului. Pentru că banul ăla nu este al Cezarului . Nu știu dacă suntem de acord cu toții ca toți acești bani să fie bani emiși de către bănci , 100%. Dacă ar fi așa, înseamnă că n-am mai avea nevoie de stat, și în consecință n-am avea nevoie de legi care să prevadă niște drepturi. Nu mai ești cetățean român, ești cetățeanul băncii cutare. Și atât. Eu nu sunt de acord cu chestiunea asta. Mi se pare un mare pericol”, susține avocatul Gheorghe Piperea.
Totodată, întrebat despre implicațiile din punct de vedere al siguranței tranzacțiilor, avocatul a declarat că dispariția banilor lichizi reprezintă o situație periculoasă, deoarece banii oamenilor pot fi pierduți în cazul unui faliment al băncilor.
„Care securitate? Credeți că dacă aveți acești bani într-o bancă și banca respectivă, nu din vina dumneavostră, ci din fraudele conducătorilor acelor bănci , dă faliment, vă mai restituie cineva banii aceia? Despre ce grad de securitate vorbim? În ultima vreme, oamenii se tem cel mai tare de așa- numita procedură de bailing. Dacă o bancă este în dificultate și nu poate să ia bani de la stat, că nu se mai dau ajutoare de stat băncilor, nu mai au nici acționarii bani, atunci banii respectivi sunt luați de la deponent. Și dacă banca respectivă intră în faliment, dacă ai în bancă mai mult de 100.000 de euro, tot ce este peste 100.000 de euro se pierde. Deci despre ce securitate vorbim? Eu aș zice că omul are mai multe motive să-și țină banii la saltea, decât să-i țină în bănci”, a precizat Gheorghe Piperea pentru PSnews.ro.
