Pe zi ce trece, numărul de îmbolnăviri și decese provocate de COVID-19 crește în țară. Deja România a trecut de pragul de 50.000 de decese, ceea ce este echivalent practic cu populația unui oraș din provincie. Cea mai eficientă metodă de a controla pandemia rămâne vaccinarea, dublată de menținerea măsurilor de protecție: purtarea măștii de protecție atât în spațiile închise cât și pe stradă, menținerea unei distanțe de 2 metri și mai ales igiena mâinilor prin spălare cu apă și săpun. Recent s-a descoperit și importanța unei noi terapii, cea cu anticorpi monoclonali. Compania britanică AstraZeneca lucrează deja la un tip de medicament. Este vorba de Evusheld, o combinație de anticorpi cu eliberare prelungită, pentru profilaxia COVID-19. Dacă va fi aprobat, Evusheld (sau AZD7442) ar fi primul medicament de acest tip care va primi certificat pentru prevenirea COVID-19.
Importanța anticorpilor monoclonali
Pacienții cu sistem imun slăbit, vor avea nevoie ca pe lângă vaccinare să poată beneficia și de terapie cu anticorpi monoclonali pentru a fi complet protejați. Vorbim despre pacienții diagnosticați cu diferite tipuri de cancer, pacienții dializați, persoane în tratament cu insulino-terapie sau cu afecțiuni autoimune și inflamatorii care pot compromite sistemul imun. Unele tratamente pe care le iau pacienții cronici, prin mecanismul lor de acțiune, pot bloca sistemul imun să producă anticorpii care să îi protejeze de infecția cu SARS-COV2 și formele grave de COVID 19. Totodată sunt persoane care se nasc cu sistem imun deficitar așa cum este cazul persoanelor diagnosticate cu imunodeficiențe primare. Pentru aceste categorii de pacienți s-au dezvoltat terapiile cu anticorpi monoclonali.
Anticorpii monoclonali reprezintă terapii deja existente în România și pe care pacienții cu diferite afecțiuni îi folosesc de foarte mulți ani: persoanele diagnosticate cu cu diferite tipuri de cancer, poliartrită reumatoidă, psoriazis, spondilită anchilozantă, artrită psoriazică, boli inflamatorii intestinale, lupus, etc. Aceste terapii sunt cunoscute de către pacienții sub denumirea de terapie biologică sau imunoterapie.
De altfel, Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat că evaluează mai multe tipuri de anticorpi monoclonali, unele cu rol terapeutic anti-COVID care se pot iniția în prima săptămână de la infectarea cu SARS-COV2, dar și o categorie nouă de anticorpi monoclonali cu rol preventiv privind infectarea cu SARS-COV2. Așadar, în cazul pacienților care nu pot dezvolta anticorpi neutralizanți față de SARS-COV-2, fie din cauza condițiilor medicale (afecțiuni hematologice, boli autoimmune, diabet cu multiple complicații, HIV), fie datorita tratamentelor pe care le primesc (imunosupresoare, citostatice, terapii biologice), administrarea de anticorpi monoclonali aduce un raspuns rapid, iar protecția se păstrează pe termen lung.
În România, unde rata de vaccinare este scăzuta, la pacienții care au un risc mare la expunere – de exemplu pacienții cu transplant sau planificați pentru transplant, pacienții cu leucemie cronica, pacienții cu afecțiuni oncologice ce urmează să înceapaătratament cu citostatice sau radioterapie, cei cu boli respiratorii severe pre-existente – anticorpii monoclonali pot fi o soluție eficientă.
AstraZeneca dezvoltă deja un medicament
Evusheld, dezvoltat de compania britanică AstraZeneca, este o combinație de anticorpi cu eliberare prelungită care ar putea deveni primul medicament anti-Covid-19 cu rol preventiv.
Este primul medicament care, în urma testelor, demonstrează o reducere semnificativă statistic a riscului de a dezvolta o formă severă de COVID-19. Descoperirile preliminare demonstrează că AZD7442 acționează anti-COVID pe scară largă și, în special, neutralizează variantele virale SARS-CoV-2, inclusiv variantele Delta și Mu.
Evusheld conţine tixagevimab și cilgavimab, doi anticorpi monoclonali, ce repezintă un tip de proteină concepută pentru a recunoaşte şi a se ataşa de o structură specifică, numită antigen. Tixagevimab și cilgavimab au fost concepute pentru a se atașa la proteina spike a SARS-CoV-2, virusul care cauzează Covid-19, la nivelul a două situsuri diferite. Când medicamentul Evusheld se atașează la proteina spike, este de așteptat ca acesta să împiedice virusul să pătrundă în celulele organismului și să cauzeze infecția.
Utilizarea celor două substanțe combinate (tixagevimab și cilgavimab) pot avea un efect mai puternic împreună decât utilizarea fiecărei substanțe separat.
Explicațiile medicului Virgil Musta
Dr. Virgil Musta, președintele Comisiei de boli infecțioase a Ministerului Sănătății, a explicat cum acționează anticorpii monoclonali după administrare și a transmis că importanța acestor anticorpi, în urma studiilor efectuate, este incontestabilă.
”Anticorpii monoclonali, în principiu, nu contează care dintre preparate, acționează ca niște factori neutralizanți ai virusului, în momentul când acesta pătrunde în organism. Acești anticorpi, practic, sunt similari cu anticorpii pe care organismul îi produce în urma vaccinului și care, introduși în organism, te protejează în momentul în care virusul intră în organism.
Pot fi utilizați în faza acută a bolii, în primele 5-7 zile, în niște condiții speciale, la persoane la care saturația este peste 93% – adică nu necesită oxigen – și la categorii de persoane cu factor de risc sever. De ce? Terapia nu este cea mai ieftină și atunci se consideră că este important să-i salvăm pe cei care au factor de risc de evoluție foarte severă”, spune medicul Virgil Musta.
Așadar, anticorpii monoclonali pot fi utilizați în cazul persoanelor care nu au dezvoltat anticorpi post-vaccin, care au un nivel scăzut de anticorpi sau nu au deloc.
