Unul dintre principalele evenimente ale zilei de joi este publicarea motivării Curții Constituționale a României în legătură cu revocarea Codruței Kovesi de la conducerea DNA. În acest context, PSnews.ro a stat de vorbă cu senatorul PNL Daniel Fenechiu, vicepreședintele Comisiei juridice din Senat, care a evidențiat greșeala CCR și căile de scăpare ale președintelui Klaus Iohannis și ale procurorului-șef de la Direcția Națională Anticorupție.
Concret: parlamentarul jurist a criticat instanța de contencios constituțional pentru că – în opinia lui – a rescris legea fundamentală, în loc să se limiteze la interpretarea ei.
Și mai precis: întrebat la ce se așteaptă de la motivarea CCR, Daniel Fenechiu a vorbit despre „pansamente” aplicate problemelor teoretice ridicate până acum în spațiul public, în sensul „ofensivei PSD-ALDE” împotriva lui Iohannis.
„Senzația mea este că va încerca să panseze cât mai multe dintre problemele teoretice care au fost ridicate în dezbaterea publică, de așa manieră, ca să ajute ofensiva PSD-ALDE împotriva președintelui. Cred că va trimite către un termen (chiar dacă nu-l va stabili), cred că va răspunde la foarte multe dintre întrebările, dubiile și criticile care au fost formulate de la momentul pronunțării hotărârii Curții Constituționale. Deci eu cred că va fi una dedicată. De altfel, și această abordare (în sensul că dăm un comunicat în care precizăm două-trei idei din motivare și dup-aia lăsăm tot spațiul public să analizeze) a fost făcută special în scopul ăsta. Și n-am niciun dubiu că ministrul Tudorel Toader – fost coleg cu majoritatea judecătorilor de acolo – va avea un rol creator în a pansa bine ceea ce trebuie pansat.
Mie și acum mi-e greu să înțeleg cum vor putea ei să motiveze, de ce n-au dat eficiență principiului de la articolul 94, litera c (din Constituție – n.r.), unde scrie că președintele numește în funcții publice; în schimb, «au valorificat» (cum ne spune domnul Toader) principiul constituțional (de la art. 132 – n.r.) conform căruia procurorii funcționează sub autoritatea ministrului Justiției. Practic, toată miza, tot ce va urma va rezulta din cele două lămuriri pe care trebuie să le aducă ce au făcut cu 94, lit. c și – respectiv – cum au constatat ei că președintele nu a făcut analiză pe legalitate și regularitate. Ei spun în comunicat că președintele poate cenzura pe motiv de pe legalitate și regularitate. Au ajuns la concluzia că n-a făcut? Ce au avut în vedere? Discursul președintelui? Astea-s lucruri pe care trebuie să le lămurească. Restul sunt probleme secundare.
Această hotărâre cu siguranță nu e nici prima, nici ultima. Eu estimez că va continua acest elan de codificare constituțională. Pentru că, practic, Curtea a rescris Constituția, nu a interpretat-o, în momentul în care a spus că un articol nu se aplică pentru că nu vor ei, chiar dacă trimite la lege și legea este așa”, a detaliat Fenechiu.
Întrebat dacă politicianul de la Cotroceni poate șunta hotărârea CCR, în sensul revocării Laurei Kovesi, dar apoi al numirii aceleiași procuroare în fruntea DNA, cu titlu interimar, senatorul jurist a răspuns afirmativ, dar a atras atenția că în acest caz atribuția îi revine procurorului general Augustin Lazăr.
„Este posibilă; numai că numirea o va face procurorul general, nu președintele. Dar asta nu e o rezolvare a problemei. Din punctul meu de vedere, problema nu e Kovesi. Eu nu înțeleg nici să ies în stradă pentru Kovesi, nici să mă cert pe principii constituționale pentru o persoană. Acolo mecanismul este simplu: avem instituții abilitate constituțional să rezolve aceste probleme, avem CSM-ul, Inspecția Judiciară, avem factorii de numire și revocare clar prevăzuți constituțional (din păcate, altfel decât a decis Curtea). Și problema trebuie rezolvată în acest cadru. Nu de către Curte, nu cu factorul politic șamd.
Însă afectarea atribuțiilor președintelui, care este cea mai reprezentativă autoritate din România (fiind ales prin sufragiu universal de majoritatea românilor), este nimic altceva decât o recodificare a Constituției și o înfrângere a unui principiu constituțional care funcționează în republica semiprezidențială (că România e republică semiprezidențială, nu e republică parlamentară!) – și anume: principiul atribuțiilor președintelui, al bicefaliei Executivului (prin colaborarea dintre șeful statului și șeful Guvernului)”, a explicat PNL-istul.
În ultima parte a discuției, senatorul liberal de Bacău a atras atenția asupra variantelor pe care le are la dispoziție coaliția PSD-ALDE: nu doar suspendarea lui Klaus Iohannis, ci și preluarea modelului din Republica Moldova, în care CCR poate transfera din atribuțiile președintelui către șeful Senatului, după ce a constatat că primul nu și le-a îndeplinit, în ciuda obligației.
„Sunt foarte multe idei apărute în spațiul public (cu mai multă sau mai puțină bună credință, izvorâte din știință de carte sau din talibanism), însă răul a fost făcut odată cu publicarea hotărârii. Din punctul ăsta de vedere, hotărârea de la momentul în care este publicată în Monitorul Oficial este general obligatorie pentru viitor și produce efecte în viitor.
Că președintele o revocă pe doamna Kovesi, că președintele e ajutat de doamna Kovesi (în sensul că-și dă demisia și apoi este numită interimar de procurorul general); că președintele amână revocarea, pe motiv că nu e stabilit un termen constituțional, astea nu sunt decât subterfugii. În esență, președintele nu are decât două posibilități: să respecte decizia Curții sau să n-o respecte. Mai precis, președintele Iohannis are două posibilități mari și late. Prima variantă este s-o revoce (fiind aici în situația în care poate fi ajutat de o eventuală demisie a Codruței Kovesi) ori să tragă de timp, cu timingul nestabilit constituțional; sau varianta să meargă exact pe ce spunea fostul președinte Băsescu: pornind de la interpretarea articolului 2 din Constituție (privind suveranitatea poporului), să meargă la luptă fățișă: cu referendum sau cu referendum și altceva, mergând pe principiul constituțional că președintele veghează la respectarea Constituției. Mai precis: având în vedere că Curtea a modificat Constituția (nu a interpretat-o) și ținând cont că președintele are atribuția de a veghea la respectarea Constituției, poate spune că nu poate să aplice o asemenea hotărâre. Și atunci îl suspendă Parlamentul, urmează procedura de demitere, se organizează un referendum etc.
Aici însă există două probleme foarte importante. Prima: ce te faci în ipoteza în care poporul va vota împotriva demiterii președintelui? Pleacă acasă curtea constituțională? Cum rezolvi problema? Care este sancțiunea unei asemenea situații? Lucrul numărul 2: în ipoteza în care președintele refuză să semneze, PSD-ALDE au la dispoziție două mecanisme: nu doar mecanismul suspendării (pentru că, în momentul în care l-au suspendat, vine un președinte interimar, cel al Senatului, care poate să o revoce pe doamna Kovesi, poate să-l revoce și pe domnul Lazăr, poate face multe ghidușii în termenul interimatului) și există și cealaltă variantă (pe care o aplică Curtea din Moldova), în care președintele refuzând să aplice hotărârile CCR, Curtea operează în maniera în care stabilește că decretul va fi semnat de președintele Senatului.
Deci în momentul de față impactul oricărei soluții este covârșitor. E greu de anticipat ce se va întâmpla. Eu nu mă hazardez, pentru că pe de o parte eu sunt adeptul principiului statului de drept, în care fiecare autoritate are locul ei și își face treaba așa cum scrie în Constituție, iar pe de altă parte eu am convingerea că, odată chemați la referendum, românii nu l-ar demite pe președinte în situația în care n-ar aplica această hotărâre a CCR.
Totuși, în orice ipoteză, vorbim despre o înfrângere a autorității președintelui, a competențelor președintelui dintr-o republică semiprezidențială și practic o subordonare a președintelui față de ministrul politic al Justiției”, a încheiat Daniel Fenechiu.
