Liderii UDMR nu sunt îngrijorați de datele ultimului recensământ, care arată că populaţia maghiară din România a scăzut cu 200.000 de membri, susținând că „nu avem motiv de bucurie, dar nici de panică”. Invitat la „Puterea Știrilor”, senatorul UDMR Antal Istvan -Lorant a declarat că sunt mai mult de un milion de persoane care și-au declarat apartenența la etnia maghiară și, în plus, mai sunt alte 2,5 milioane de persoane recenzate care nu și-au declarat deloc etnia.
“Recensământul este un proces extrem de important pentru un stat, ne-a dat niște date preliminare, așa cum a spus și liderul nostru (Kelemen Hunor – n.r.), <<nu avem motiv de bucurie, dar nici de panică>>, sunt peste 1 milion de maghiari în România. Datele publicate de INS anul trecut în decembrie spun că suntem un milion şi un pic cei care ne-am declarat naționalitatea, adică apartenența la o etnie. Dar tot în această idee, sunt 2,5 milioane de oameni care nu și-au declarat naționalitatea”, a spus senatorul UDMR.
În privința acuzațiilor formulate de Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), potrivit cărora maghiarii din România au fost ținta unui „genocid tăcut”, Antal Istvan -Lorant a precizat că „suntem o țară liberă, cu presă liberă și, prin intermediul presei, poți să dai drumul la gură”. Alianța Maghiară din Transilvania este singura concurență politică pentru UDMR în sânul comunității maghiare.
“Astăzi trăim într-o țară liberă unde și presa este liberă, și mai ales prin intermediul presei poți să <<dai drumul la gură>>, să spun așa. Noi suntem UDMR, așa cum nu comentez declarațiile PNL-ului sau nu comentez și nu intru în detaliile declaraților PSD-ului, noi ne asumăm responsabilitatea doar pentru declarațiile făcute de noi”, a menționat senatorul UDMR Antal Istvan- Lorant, la „Puterea Știrilor”.
Kelemen Hunor: „Cifrele trebuie citite cu reținere”
Populația de etnie maghiară a scăzut la recensământul din 2022 atât în valori absolute (de la 1,22 milioane în 2011 la 1,002 milioane), cât și ca pondere în totalul populației (de la 6,5% la 6%), potrivit INS.
Liderul UDMR Kelemen Hunor nu se arată îngrijorat: ”Aceste cifre trebuie citite cu oarecare reținere, fiindcă există 2,5 milioane de cetățeni care nu au etnie, nu au religie și care au fost trecuți în datele statistice fără aceste elemente și dacă mergem pe regula cifrelor mari și în sociologie se spune că din cele aproape 2,5 milioane de persoane fără etnie, procentual, cam 6,5%-6,4% sunt maghiari. Deci din acest punct de vedere există o oarecare reținere când vedem această cifră și să încercăm să interpretăm rezultatele recensământului. Deci eu cred că mergând pe această logică, atunci undeva un milion și spre două sute de mii de persoane de etnie maghiară, maghiari, locuiesc în România”.
El spune că ”pe de altă parte, există o scădere, cum există și la români, din păcate, fiindcă migrația economică, mobilitatea economică în 30-32 de ani ne-a arătat că dinspre est, inclusiv din România, dar nu numai, foarte multă lume se duce spre vest, de a găsi un loc mai bun, un trai mai bun și așa mai departe. În ceea ce privește pe maghiarii din România, în primul deceniu de după Revoluție am văzut că a fost o scădere foarte mare, mai ales în anii 90 au plecat foarte-foarte mulți, peste procentul românilor, dacă vreți să comparăm și datele statistice sunt disponibile pentru toată lumea. Între 2001-2011 au plecat cam la fel și nu există o diferență semnificativă între 2011-2022 în ceea ce privește procentul plecărilor, deci această migrație permanentă nu s-a amplificat”.
AMT acuză un „genocid tăcut”
Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) arată că, faţă de ultimul recensământ din anul 2011, numărul maghiarilor care trăiesc în România a scăzut cu 225 000 şi a ajuns la puţin peste un milion. Acest lucru înseamnă că, într-un deceniu, comunitatea etnică maghiară din Transilvania a pierdut o cincime din populaţia sa.
„Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţiei, scăderea populaţiei este aproximativ la fel de mare ca şi când ar fi dispărut întreaga populaţie maghiară din judeţul Harghita, unde trăiesc cei mai mulţi etnici maghiari”, se arată în documentul semnat de preşedinţia naţională a Alianţei Maghiare din Transilvania, formată prin fuziunea Partidului Popular Maghiar şi Partidul Civic Maghiar.
Amploarea declinului arată „eficienţa genocidului tăcut împotriva maghiarilor pe timp de pace”, a opinat preşedinţia Alianţei Maghiare din Transilvania.
AMT a subliniat că rata şi proporţia declinului demografic s-a accelerat constant în ultimele trei decenii, iar populaţia maghiară din România a scăzut în total cu peste 620 000 de persoane, faţă de primul recensământ din 1992, de după Revoluţie. „Acest lucru înseamnă că în trei decenii am pierdut aproape 40% din membrii comunităţii noastre”. Astfel, numărul maghiarilor din Transilvania şi din Partium a scăzut la nivelul anilor 1850. AMT avertizează că, dacă nu se schimbă nimic, maghiarii din Transilvania, care cândva erau factori constitutivi, ar putea ajunge încă în acest secol la sfârşitul istoriei lor veche de peste un mileniu.
