Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a dat ultimul tun înainte de a părăsi Palatul Victoria, intenție pe care jurnalistul Silviu Mănăstire a anunțat-o în urmă cu puțin timp.
DETALII AICI: Jurnalistul Silviu Mănăstire atrage atenția: Ministrul Cuc vrea să dea ultimul tun, de final de drum
Cuc a anunțat că „s-a ținut de cuvânt” și contractul pentru autostrada Braşov – Ploieşti va fi al chinezilor. Astfel, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a ajuns la o înţelegere cu asocierea China Communications Construction Company – Makyol Insaat Sanayi Turizm pentru realizarea în regim de parteneriat public-privat (PPP) a autostrăzii Ploieşti-Braşov.
„În cursul zilei de sâmbătă, am avut o întâlnire cu domnul preşedinte Ghizdeanu, cu domnul Bogdan Pascu, cât şi cu alţi reprezentanţi de la Compania de Autostrăzi, împreună cu cele două firme care au venit la parteneriatul public-privat, mă rog consorţiul care a participat la Ploieşti-Braşov. Mă declar foarte fericit şi foarte bucuros să anunţ acest lucru: firma respectivă, împreună cu Comisia Naţională de Prognoză, au ajuns la un consens şi săptămâna viitoare vor livra contractul pentru elaborarea parteneriatului public-privat (PPP) pentru demararea proiectului Ploieşti-Braşov. S-au convenit toţi parametrii, tot ce ţine de partea economică, de partea tehnică, termenul când va fi implementat”, a spus Cuc, citat de Agerpres.
Potrivit ministrului, bugetul de stat nu va fi grevat de cheltuieli, pentru că o parte de 75% din suma acestui obiectiv va fi adusă de partenerul privat, iar cele două firme au experienţă şi „au construit astfel de obiective respectându-şi termenii”.
„S-a mers în prima fază pe parteneriatul public-privat, după aceea el a fost desemnat şi obiectiv strategic de interese naţional în condiţiile în care această firmă nu ar fi venit. Termenul a fost iniţial 26 septembrie, după aceea s-a prelungit la rugămintea celor două firme până pe 16 octombrie, ele dându-ne asigurări că vor transmite contractul final pentru autostrada Ploieşti-Braşov. Aşa s-a şi întâmplat. Săptămâna viitoare va fi livrat contractul şi eu sper să fie semnat cât mai curând. Este un proiect de care toată lumea are nevoie şi este un proiect tangibil, în condiţiile în care experienţa celor două firme, atât a celei din China, cât şi a celei din Turcia este foarte mare”, a precizat acesta.
Mai mult, Răzvan Cuc a adăugat că, indiferent de modalitate, anul acesta contractul pentru realizarea autostrăzii Ploieşti-Braşov va fi semnat.
„Săptămâna viitoare transmit contractul şi el poate fi semnat de Comisia Naţională de Prognoză. Contractul trebuie aprobat prin hotărâre de Guvern. Dacă o putem da noi, o vom da, dacă nu o vom lăsa pe tavă viitorului Guvern”, a susţinut ministrul.
Întrebat dacă nu grăbeşte acest proces pentru a întinde o capcană viitorului ministru al Transporturilor, Cuc a negat, susţinând că situaţie este una transparentă.
„Nu ne grăbim. Este munca din ultimele şase luni de zile. Nu e nicio capcană. Nu se pune problema de aşa ceva. Lucrurile sunt simple, sunt transparente. Sunt condiţii obişnuite pentru un PPP. Contractul va fi public, va fi aprobat prin hotărâre de guvern”, a declarat Răzvan Cuc.
Amintim că la finele anului trecut, Viorica Dăncilă spunea că termenul realist pentru finalizarea autostrăzii Comarnic- Braşov este anul 2024, dar spera ca şantierul să fie gata mai devreme, în condiţiile în care la începutul lui 2019 urma să fie desemnat constructorul câştigător, în urma licitaţiei lansate la sfârşitul lui 2018.
În luna mai, reprezentanţii Guvernului prin Comisia Naţională de Prognoză au prezentat asocierea dintre compania chineză CCCC şi compania turcă Makyol ca viitor constructor în cadrul procedurii de Parteneriat Public Privat pentru autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov (Râşnov).
În şedinţa CSAT din luna iulie s-a aprobat ca proiectul autostrăzii Ploieşti-Braşov să fie declarat obiectiv strategic de interes naţional.
„Avem o nouă dovadă a incapacităţii acestei guvernări de a dezvolta România. Este deplina responsabilitate a Guvernului de a găsi acele soluţii care se impun pentru a putea realiza aceste proiecte prioritare pentru milioane de români, inclusiv posibilitatea declarării şi acestui obiectiv de infrastructură ca unul strategic de interes naţional, lucru pe care l-am propus foarte concret în şedinţa CSAT de astăzi”, spunea atunci Iohannis.
Tot în luna iulie, la câteva săptămâni după, premierul Dăncilă afirma că Guvernul ar putea renunţa la procedura de a construi autostrada Comarnic – Braşov prin Parteneriat Public Privat, proces iniţiat în urmă cu un an de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
În august, ministrul Răzvan Cuc anunţa că nu se poate renunţa la procedura deja demarată şi că se continuă negocierile cu chinezii, finalizate acum cu anunţul de duminică.
Proiectul de PPP prevede circa 1,36 de miliarde de euro pentru proiectarea şi execuţia celor circa 100 de km de autostradă dintre Ploieşti şi Braşov.
Studiul de fundamentare realizat de CNSP spune că PPP-ul se va întinde pe o perioadă de 44 de ani, dar în două etape. Prima etapă va fi de 24 de ani: 4 ani pentru proiectare+execuţie şi 20 de ani pentru operare.
Afacerile cu chinezii
Tunul dat de Răzvan Cuc, chiar înainte de a părăsi scaunul de la Ministerul Transporturilor vine să contrazică discuțiile avute de președintele Klaus Iohannis cu omologul său, Donald Trump, referitoare la blocarea intereselor economice ale Chinei in România.
Președintele Klaus Iohannis a declarat în cadrul întrâlnirii din luna august, pe care a avut-o la casa Albă cu omologul său american, Donald Trump, a fost semnat un memorandum de înțelegere România-SUA privind tehnologia 5G, „pentru asigurarea prosperității dar și a securității naționale”.
„A fost semnat un memorandum de înțelegere privind tehnlogia 5G, având în vedere siguranța rețelelor de comunicații wireless de generația a cincea pentru asigurarea prosperității dar și a securității naționale.
În România se pregătește o procedură publică pentru asta și cred că toată lumea s-ar bucura dacă am avea mai multe oferte inclusiv din partea americană. Aici este vorba despre companii private care vor veni și sperăm să se întâmple acest lucru. memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci clarifică unele criterii de transparență, de compatibilitate cu statul de drept și așa mai departe”, a spus la acea vreme Iohannis.
Într-o declarație comună semnată de Iohannis și Trump se arată că România și SUA „caută să evite riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G”.
La rândul său, Casa Albă a transmis, într-un comunicat orficial, după vizita lui Iohannis, că „România este hotărâtă să lucreze cu Statele Unite pentru combaterea amenințărilor de securitate cibernetică ridicate de furnizorii chinezi în domeniul rețelelor 5G”.
Totodată, amintim că Statele Unite au plasat pe ”lista neagră” grupul China General Nuclear Power Corp (CGN), cu care România ar fi urmat să realizeze Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Proiectul realizării Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă durează încă din anii 80, când Nicolae Ceaușescu dorea să instaleze cinci reactoare pe platformă. Unitatea 1 a fost dată în funcțiune în anul 1996, iar Reactorul 2 în anul 2007. Pentru celelalte două unități a existat o companie de proiect ce avea ca investitori grupurile RWE, Engie, CEZ, Enel, Arcelor Mittal și Iberdrola.
Afacerea a căzut în perioada 2010-2011, din cauza crizei și a reorientării către energie regenerabilă a investitorilor. Ulterior, din 2013 statul român a dus negocieri cu chinezii. În anul 2014 s-a semnat un memorandum cu China General Nuclear Corp, iar în primăvara acestui an s-a semnat Acordul Investitorilor. Proiectul actual necesită investiții de 6,4 miliarde de euro.
