A fost o revoluție cu totul nepariziană, deși a început pe o stradă din centrul orașului. Nu au fost montate baricade pentru a bloca bulevardele din apropiere și niciun student radical nu a aruncat cu pietre de pavaj, scrie The Guardian.
În schimb, de-a lungul Rue de l’Aude a fost instalată o masă de banchet lungă de 215 metri cu 648 de scaune și încărcată cu produse gătite în casă, iar cei prezenți au fost îndemnați să rostească deschis cel mai subversiv dintre cuvinte: bonjour.
Pentru unii, acest salut a dus la primul schimb semnificativ între vecini. „Nu mai văzusem așa ceva până acum”, spune Benjamin Zhong, care deține o cafenea în zonă. „Am simțit că strada îmi aparținea mie, tuturor”.
Revoluționarii și-au jurat credință în acea zi de septembrie 2017 în autointitulata République des Hyper Voisins, sau Republica Super Vecinilor, o porțiune din arondismentul 14 de pe malul stâng al Senei, care acoperă aproximativ 50 de străzi și include 15.000 de locuitori. În cei cinci ani care au trecut de atunci, republica – un „laborator pentru experimente sociale” – a încercat să abordeze deficiențele vieții moderne în oraș, care poate fi tranzacțională, rapidă și singuratică.
Experimentul încurajează oamenii nu doar să se salute mai mult pe stradă, ci și să interacționeze zilnic prin intermediul unor programe de ajutor reciproc și întâlniri organizate.
„Stereotipul parizianului este acela de a fi aspru și neprietenos”, spune Patrick Bernard, fost jurnalist și locuitor al zonei care a lansat proiectul. „Dar viața la oraș nu trebuie să fie neplăcută și anonimă. Vrem să creăm atmosfera unui sat într-un spațiu urban.”
„Conviețuirea nu este doar un sentiment plăcut”, adaugă Bernard. „Ea poate deveni un atu puternic, un agent economic și social, esențial în construcția orașelor de mâine.”
Aproape 2.000 de persoane participă acum la brunch-uri și aperitive săptămânale în restaurante locale, la ieșiri culturale, la schimburi de amintiri, la activități pentru copii și multe altele. În timpul pandemiei, rezidenții s-au mobilizat pentru a confecționa măști, pentru a livra cumpărături vecinilor vulnerabili și pentru a coace prăjituri în sprijinul unei organizații caritabile locale. De asemenea, aspectul digital este esențial: printre zecile de grupuri WhatsApp se numără cele dedicate reparării dispozitivelor stricate, vânzării de bunuri second-hand și schimbului de resurse medicale.
Dincolo de aceste activități, experimentul vizează, de asemenea, transformarea naturii și funcționării unui cartier urban, încadrat de patru piloni: mediu, sănătate, spații publice și mobilitate.
De exemplu, Hyper Voisins a colaborat cu organizația non-profit Les Alchimistes pentru a instala puncte de depozitare a deșeurilor organice în fostele locuri de parcare și pentru a transforma materia în compost. Poate mai radical, într-o perioadă în care serviciile de sănătate din Franța sunt în dificultate, compania lansează o clinică medicală orientată către nevoile locale. Cu o finanțare de 500.000 de euro din partea primăriei din Paris, clinica va avea o echipă de 10 persoane și va oferi un program prelungit de funcționare, consultații fără programare și vizite la domiciliu. În mod esențial, „cetățenii utilizatori” vor sprijini îngrijitorii și vor fi implicați îndeaproape, astfel încât aceștia să fie actori mai informați în ceea ce privește propria sănătate.
Pentru a reduce utilizarea locală a mașinilor de către rezidenți și comercianți, Hyper Voisins intenționează să cumpere biciclete electrice cu remorcă și să instaleze un încărcător comun de biciclete electrice.
Proiectul Hypers Voisins nu are nicio relație oficială cu primăria, dar se înscrie într-o strategie mai largă de încurajare a oamenilor să devină mai activi în comunitățile lor.
De la pandemie încoace, mulți europeni au ajuns să aprecieze mai bine spațiile și comunitățile din jurul lor, potrivit sociologului Charlot Schans. „Avem nevoie de orașe centrate pe oameni și de spații publice care să funcționeze pentru viața publică. Hyper Voisins este un exemplu excelent de revendicare a dezvoltării urbane.” Schans este directorul Place Making Europe, o rețea non-profit care operează în 30 de țări pentru a promova politici mai bune privind spațiul public.
Primăria Parisului plănuia să formalizeze modelul Hyper Voisins cu o extindere la alte patru arondismente din oraș. O presiune fără precedent asupra bugetului orașului, cauzată de pandemie, a suspendat deocamdată acest proiect.
Cu toate acestea, un studiu realizat de sociologul Camille Arnodin a constatat că Hyper Voisins – și alte două proiecte de voluntariat comunitar din Paris – au consolidat reziliența în caz de pandemie, au transformat legăturile dintre oameni, au îmbunătățit amestecurile sociale și au redus izolarea.
Dar ar putea viziunea lui Bernard să funcționeze dincolo de cadrul său inițial, un cartier cu orientare de stânga, în mare parte aparținând clasei de mijloc, într-o zonă relativ bogată a Parisului? Studiul lui Arnodin a remarcat problemele legate de incluziune: programul ar putea risca să-i excludă pe cei care nu doresc să participe la activități sau pe cei care „nu se simt incluși sau informați”.
„Este întotdeauna posibil să se facă mai mult pentru a ajunge la diferiți locuitori”, recunoaște Bernard. „Dar nu există un remediu magic. Modelul trebuie să fie adaptat. Trebuie să vedem cum funcționează în zonele de dreapta sau de stânga, în rândul persoanelor cu dizabilități, bogate, tinere…”
Autor: Peter Yeung; sursa: theguardian.com.
