Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București, a comentat, în exclusivitate pentru PS News, proiectul lansat de liberalul Sorin Cîmpeanu pentru învățământul superior, care ar permite rudelor din universități – veri, unchi sau mătuși – să se examineze între ele pentru a decide dacă merită să promoveze pe un post de lector universitar, șef de lucrări universitar, conferențiar universitar sau profesor universitar.
Potrivit lui Costoiu, modificarea dorită de ministrul Sorin Cîmpeanu nu reprezintă o piedică în evaluarea corectă a candidaților, astfel că nu deschide calea spre potențiale nepotisme în învățământul universitar.
„Eu nu cred că această chestiune afectează major evaluarea candidaților. Important este să rămână incompatibilitatea astfel încât să nu poți să ai influență directă, să nu poți să fii în funcții de conducere în același timp soț și soție. Așa, verișori de gradul nu știu cât… Gândiți-vă că dumneavoastră sunteți profesor în universitate și la programul de studii în care și dumneavoastră predați vă vine nepotul, asta înseamnă că nu mai predați și nu mai avem încredere în profesori? Nu e vorba de o legătură directă. Poate fi și gradul IV, pe mine nu mă deranjează acest lucru. Nu e o problemă. Din punctul meu de vedere, poate fi și gradul III, IV. Nu am o problemă.”, a declarat Mihnea Costoiu, actualul rector al Universității Politehnica București, pentru PS News.
O întreagă dezbatere a apărut în spațiul public după ce proiectul legii Cîmpeanu privind învățământul superior a coborât ștacheta condițiilor de examinare a angajaților din universități care vor să promoveze în carieră didactică.
Dacă legea educației 1/2011, în vigoare astăzi, prevede că „nu pot fi membri ai comisiilor constituite pentru organizarea și desfășurarea examenului în vederea promovării în cariera didactică persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților”, actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, propune în proiectul legii învățământului superior ca interdicția să se aplice doar până la gradul al doilea. Detalii aici.
„Mandatele rectorilor nu sunt nelimitate, ele sunt decise de către comunitatea academică”
Costoiu a vorbit, însă, și despre prevederea din proiectul Legii inițiate de Sorin Cîmpeanu, care asigură mandate nelimitate pentru rectorii universităților, care pot fi și lideri în partide politice, și parlamentari.
„Mandatele rectorilor nu sunt nelimitate, ele sunt decise de către comunitatea academică. În România, așa cum este proiectul de care vorbim, rectorul este ales de către întreaga comunitate academică a universității, atât profesori, cercetători, cât și studenți. Fiind un proces electoral, nu este o numire, în opinia noastră – a întregului Consiliul Național al Rectorilor, care a susținut din plin această idee, numărul de mandate trebuie stabilit la rândul lui de către comunitatea academică, nu de către un minister. Dacă este vorba de un mandat, două, comunitatea știe cel mai bine. Întreaga comunitate va stabilit numărul de mandate.
Pe de altă parte, comunitatea are la dispoziție votul, îl alege sau nu îl alege pe rectorul respectiv în funcție. Singura poziție aleasă, în afara poziției de președinte al României, care avea număr limitat de mandate, era poziția de rector. Să fii președinte de Consiliu Județean, parlamentar, primar nu înseamnă număr limitat de mandate. Doar pentru rectori. În acest caz, susțin ca numărul de mandate al unui rector să fie stabilit, votat, de către comunitate”, a mai explicat Mihnea Costoiu.
„Referitor la incompatibilitatea rector-parlamentar. Eu am fost și parlamentar și rector. Nu mai sunt parlamentar, dar sunt rector și cred că este necesar să deschidem poarta rectorilor, a intelectualității românești, să fie membri ai Parlamentului României. Din nefericire, Parlamentul, din punct de vedere calitativ, mandat cu mandat, a avut o calitate din ce în ce mai slabă. Este extrem de important să nu oprim medicii, profesorii, directorii de spitale, rectorii să fie membri ai Parlamentului pentru că au și cunoștințe de specialitate necesare, dar au și cunoștințe de management. Este un plus pentru democrația românească ca în Parlament să fie oameni valoroși”, a adăugat Mihnea Costoiu.
