UPDATE, ORA 00.35
Primele rezultate ale numărării voturilor din cursa pentru alegerile prezidenţiale din Turcia arătau un avans considerabil pentru preşedintele în exerciţiu, Recep Tayyip Erdogan, care conduce ţara de 20 de ani, în timp ce contracandidatul său, Kemal Kilicdaroglu, era creditat cu mult mai puţine voturi, deşi se anunţase o cursă extrem de strânsă. Totuşi, pe măsură ce voturile s-au numărat, diferenţa s-a micşorat în defavoarea lui Erdogan, astfel încât la 94 la sută din voturi numărate se conturează turul al doilea de scrutin. Erdogan are 49,59 la sută, în timp ce Kilicdaroglu are 44,67 la sută.
UPDATE, ORA 22.27
După numărarea a peste 80 la sută din voturi, diferenţa dintre Erdogan şi Kilicdaroglu s-a redus la aproape şase procente. Surse din ambele partide admit că s-ar putea contura un al doilea tur de scrutin, potrivit agenţiei Reuters.
Erdogan are 50,3 la sută din voturi, Kilicdaroglu – 43,91 la sută, iar al treilea candidat, Sinan Ogan – 5,31 la sută, după numărarea a 82,5 la sută din voturi
UPDATE, ORA 20.44
După numărarea a 56,2 la sută din voturi, Erdogan are 51,79 la sută din voturi, iar Kilicdaroglu – 42,36 la sută.
UPDATE, ORA 19.20
Primele rezultate ale numărării votului din cursa pentru alegerile prezidenţiale din Turcia arată un avans considerabil pentru preşedintele în exerciţiu, Recep Tayyip Erdogan, care conduce ţara de 20 de ani, în timp ce contracandidatul său este creditat cu mult mai puţine voturi
Astfel, după numărarea a 23,5 la sută din voturi, Erdogan conduce cu 54,6 la sută din voturi, în timp ce Kemal Kilicdaroglu are 39,4 la sută din sufragii, iar al treilea candidat, Ogan, are 5,4 la sută din voturi.
Al treilea candidat, Sinan Ogan are 5,4 la sută.
UPDATE, ORA 18.19
Cele aproximativ 200.000 de secţii de votare din Turcia s-au închis duminică la ora locală 17:00 (14:00 GMT) după ce au primit fără incidente semnificative, de la ora 08:00, o mulţime de alegători, chemaţi să-l aleagă pe cel de-al treisprezecelea preşedinte al Republicii şi să reînnoiască parlamentul, notează Agerpres.
Potrivit news.ro, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan le-a transmis un mesaj pe Twitter susţinătorilor săi după închiderea secţiilor de vot, spunându-le că este timpul să protejeze cu fermitate urnele de vot.
„Votul s-a desfăşurat în toată ţara noastră într-un mod democratic. Acum, ca întotdeauna, este timpul să protejăm cu fermitate urnele de vot. Continuaţi să protejaţi voinţa naţiunii noastre până când rezultatele vor fi finalizate!” – a îndemnat preşedintele, fără a fi clar la ce se referă, în condiţiile în care, potrivit previziunilor, votul este foarte strâns şi există chiar posibilitatea ca liderul de la Ankara, aflat la putere de 20 de ani, să piardă alegerile prezidenţiale încă din primul tur în faţa candidatului de opoziţie Kemal Kilicdaroglu.
UPDATE, ORA 15.15
Cei doi candidaţi principali la alegerile prezidenţiale din Turcia, inclusiv preşedintele în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan, au votat duminică la prânz, în ceea ce se aşteaptă să fie un scrutin extrem de strâns, interesul electoratului fiind dovedit de cozile lungi de aşteptare la secţiile de vot, în întreaga ţară, încă de la deschiderea urnelor, relatează AFP.
Părând obosit, Erdogan, care a sosit la secţia de votare din Üsküdar, un district conservator din partea asiatică a Istanbulului, a urat „un viitor profitabil pentru ţară şi pentru democraţia turcă”, subliniind „entuziasmul alegătorilor”, chiar şi în zonele afectate de cutremurul din 6 februarie, care a făcut cel puţin 50.000 de morţi.
Fără a face pronosticuri, el a spus că va urmări rezultatele aşteptate în cursul serii „de la Istanbul”.
Principalul candidat al opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu, votase mai înainte la Ankara: „Democraţia ne duce dorul”, a declarat zâmbind Kemal Kiliçdaroglu. „Veţi vedea, primăvara se va întoarce în această ţară, cu voia lui Dumnezeu, şi va dura pentru totdeauna”, a adăugat el, repetând unul dintre sloganurile sale de campanie.
Duelul pentru alegerea celui de-al treisprezecelea preşedinte al ţării – însă doar al treilea când este ales prin sufragiu universal direct – , într-un secol de la fondarea Republicii, este foarte strâns, într-o ţară care este mai divizată ca niciodată.
Într-o competiţie polarizată între preşedintele islamo-conservator Erdogan, 69 de ani, aflat la putere de 20 de ani, şi adversarul său Kemal Kiliçdaroglu, 74 de ani, şeful partidului laic social-democrat CHP, alegătorii trebuie să-i acorde unuia dintre ei cel puţin 50% din voturi plus unu pentru a-şi asigura victoria în primul tur.
Un total de 64 de milioane de alegători, care îşi vor alege şi parlamentul, sunt înregistraţi în aproape 200.000 de secţii de votare din această ţară de 85 de milioane de locuitori, care în mod tradiţional vin la urne, având rate de participare de peste 80%.
Un al treilea candidat, Sinan Ogan, este creditat fără şanse, în timp ce un al patrulea, care figurează pe buletinele de vot, s-a retras din cursa prezidenţială cu câteva zile înainte de alegeri, notează news.ro.
CE GÂNDESC ALEGĂTORII
Într-o atmosferă de sărbătoare în această Zi a Mamei în Turcia, alegătorii se grăbesc la urne cu optimism.
„Economia nu este prioritară, trebuie să începem de jos: să restaurăm drepturile omului şi democraţia, să ne recăpătăm demnitatea”, spune Hande Tekay, în vârstă de 55 de ani, în cartierul de lux Sisli din Istanbul.
„În ultimii 20 de ani, toate acestea au dispărut”, spune şi Ulvy Aminci, 58 de ani, îmbrăcat în blugi şi cu un tatuaj pe mână.
„Eu spun ‘continuaţi’ cu Erdogan”, imploră Nurcan Soyer, cu eşarfă pe cap, în faţa secţiei de votare a lui Erdogan.
În oraşul Antakya, fostul Antiohia (sud), ruinat de cutremur, Mehmet Topaloglu a fost printre primii care au sosit la urne: „Avem nevoie de schimbare, ajunge”, spune el.
Rănile sunt încă deschise la trei luni de la tragedie: „Chiar şi înainte de cutremur, votul meu era sigur, dar odată cu cutremurul s-a confirmat”, spune Aylin Karakas, 23 de ani, o studentă la arhitectură care tocmai a votat într-o cabină de vot improvizată, amenajată într-un container.
SCRUTIN ATENT MONITORIZAT
Kemal Kiliçdaroglu, liderul CHP, partidul întemeiat de Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne, conduce un front unit de şase partide, de la dreapta naţionalistă la centru-stânga liberală. De asemenea, el a primit sprijinul partidului prokurd HDP, a treia forţă politică a ţării.
La ultimele alegeri prezidenţiale din 2018, şeful statului a câştigat în primul tur cu peste 52,5% din voturi. Un rezultat de egalitate, care ar forţa un al doilea tur la 28 mai, ar fi deja un eşec pentru el.
Erdogan a promis să respecte verdictul urnelor, monitorizat de sute de mii de membri ai birourilor de vot din ambele tabere, din care şi-a tras întotdeauna legitimitatea. El candidează de data aceasta într-o ţară uzată de o criză economică, cu o monedă care a fost devalorizată la jumătate în doi ani şi o inflaţie care a depăşit 85% în toamnă.
Kemal Kiliçdaroglu a jucat cartea calmului, promiţând să restabilească statul de drept şi respectul pentru instituţii, care au fost abuzate în ultimii zece ani de deriva autocratică a lui Erdogan. Potrivit sondajelor, discursurile sale scurte şi calme, în contrast cu poveştile şi invectivele lui Erdogan, au convins majoritatea celor peste 5 milioane de tineri turci care vor vota pentru prima dată.
TRANZIŢIE FĂRĂ PROBLEME
Pentru politologul Ahmet Insel, aflat în exil la Paris, „înfrângerea lui Erdogan ar arăta că este posibil să ieşi dintr-o autocraţie bine stabilită prin intermediul urnelor de vot”.
Va fi o formă de „primăvară turcească” care va fi atent analizată în străinătate.
Turcia, membră a NATO, se bucură de o poziţie unică între Europa şi Orientul Mijlociu şi este un actor diplomatic important.
Secţiile de votare se vor închide la ora locală (şi a României) 17:00, iar primele indicii ale rezultatelor ar putea veni în jurul orei 21:00.
ŞTIREA INIŢIALĂ
Aproximativ 61 de milioane de alegători din cele 87 de circumscripţii electorale din Turcia sunt aşteptaţi duminică la urne, într-unul dintre cele mai importante scrutine din istoria de 100 de ani a Turciei moderne, care l-ar putea da jos pe preşedintele Tayyip Erdogan după 20 de ani de când este la putere şi ar putea stopa direcţia tot mai autoritară a guvernului său, relatează Reuters şi POLITICO.
Votul va decide nu numai cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe, care a luat o turnură imprevizibilă.
Sondajele de opinie îi dau un uşor avans principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă formată din şase partide de opoziţie, dar dacă niciunul dintre ei nu reuşeşte să obţină mai mult de 50% din voturi, va avea loc un al doilea tur de scrutin la 28 mai.
Alegerile au loc la trei luni după cutremurele din sud-estul Turciei, care au provocat moartea a peste 50.000 de persoane. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de reacţia iniţială lentă a guvernului, dar există puţine semne că această problemă a schimbat modul în care oamenii vor vota, notează news.ro.
KURZII AU UN ROL ESENŢIAL ÎN ALEGERI
Alegătorii vor alege, de asemenea, un nou parlament şi probabil va fi o cursă strânsă între Alianţa Populară a lui Erdogan şi Alianţa Naţiunii a lui Kilicdaroglu.
Alianţa Populară, este formată din partidul lui Erdogan AKP, care este un partid conservator, de sorginte islamistă, şi MHP, un partid naţionalist. Acestora li s-au alăturat şi alte formaţiuni mai mici.
Alianţa Naţiunii, care îl susţine pe Kemal Kilicdaroglu, este formată din şase partide de opoziţie, între care Partidul Republican al Poporului (CHP). Este un partid laic, înfiinţat de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, şi al cărui preşedinte este Kilicdaroglu.
Secţiile de votare se vor deschide la ora locală (şi a României) 8.00 şi se vor închide la ora 17.00.
Între timp, aproximativ 3,4 milioane de alegători de peste hotare cu drept de vot – dintre care 1,5 milioane numai în Germania – probabil că vor fi votat deja.
În conformitate cu legea electorală turcă, raportarea oricăror rezultate este interzisă până la ora 21.00. Însă până duminică seara târziu s-ar putea şti dacă va exista un al doilea tur de scrutin pentru preşedinţie.
Alegătorii kurzi, care reprezintă 15-20% din electorat, vor juca un rol esenţial, fiind puţin probabil ca Alianţa Naţiunii să obţină singură o majoritate parlamentară. Partidul Democrat al Poporului (HDP), pro-kurd, nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar se opune cu înverşunare lui Erdogan, după ce membrii săi au fost supuşi represiuniI în ultimii ani.
HDP şi-a declarat sprijinul pentru Kilicdaroglu în cursa prezidenţială.
Partidul kurzilor se prezintă la alegerile parlamentare sub sigla micului Partid al Stângii Verzi, din cauza unui proces intentat de un procuror de rang înalt care urmăreşte să interzică HDP din cauza legăturilor cu militanţii kurzi, lucru pe care partidul îl neagă.
SFÂRŞITUL UNEI ERE?
Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, este un orator înzestrat şi un maestru al campaniilor electorale, însă se luptă să supravieţuiască celui mai dur test politic al său. El se bucură de loialitate şi devotament din partea turcilor pioşi, care se simţeau cândva lipsiţi de drepturi în Turcia seculară, iar cariera sa politică a supravieţuit unei tentative de lovitură de stat în 2016, precum şi numeroaselor scandaluri de corupţie.
Cu toate acestea, dacă turcii îl vor înlătura pe Erdogan, va fi în mare parte pentru că au văzut cum prosperitatea, egalitatea şi posibilităţile lor de a-şi asigura nevoile de bază s-au diminuat drastic, cu o inflaţie care a depăşit 85% în octombrie 2022 şi o prăbuşire a monedei naţionale.
De cealaltă parte, Kemal Kilicdaroglu, un fost funcţionar public în vârstă de 74 de ani, promite că, dacă va câştiga, va reveni de la managementul sub presiune al lui Erdogan la politici economice fireşti.
De asemenea, Kilicdaroglu spune că va încerca să readucă ţara la sistemul parlamentar de guvernare, renunţând la sistemul prezidenţial executiv al lui Erdogan, adoptat printr-un referendum în 2017. El a promis, de asemenea, să restabilească independenţa unui sistem judiciar despre care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenţa.
În perioada în care s-a aflat la putere, Erdogan a preluat controlul strâns asupra majorităţii instituţiilor Turciei şi i-a marginalizat pe liberali şi critici. Human Rights Watch, în raportul său din 2022, a declarat că guvernul lui Erdogan a dus înapoi cu zeci de ani Turcia în ceea ce priveşte situaţia drepturilor omului.
În cazul în care va câştiga, Kilicdaroglu se confruntă cu provocări pentru a menţine unită o alianţă de opoziţie ce include naţionalişti, islamişti, laici şi liberali.
După două decenii la putere, o victorie a lui Erdoğan ar consolida viziunea sa asupra viitorului ţării, precum şi sistemul prezidenţial pe care l-a inaugurat.
Pe scena internaţională, Erdoğan a profitat adesea de probleme acute pentru a câştiga influenţă internă şi internaţională, fie că a fost vorba despre migraţie, războiul din Ucraina sau cine ar trebui să adere la NATO.
CÂND SUNT AŞTEPTATE REZULTATELE?
Pe buletinul de vot prezidenţial se află patru candidaţi, care fie au fost nominalizaţi de un partid ce a depăşit pragul de 5% la alegerile parlamentare precedente, fie au obţinut 100.000 de semnături de la alegători. Cu toate acestea, doar trei dintre ei vor candida efectiv, deoarece unul dintre ei – Muharrem İnce – s-a retras după ce buletinele de vot fuseseră deja tipărite, cu doar trei zile înainte de alegeri.
Urnele se închid , aşadar, la ora 17.00. La ora 21.00, presa poate începe să raporteze, iar rezultatele neoficiale ar trebui să înceapă să apară în jurul miezului nopţii.
Pe măsură ce o imagine mai clară se va contura luni dimineaţa devreme, ar putea fi anunţată o victorie, dacă un candidat a câştigat în mod clar – deşi rezultatele oficiale de la Consiliul Electoral Suprem al ţării (YSK) ar putea dura câteva zile.
Cu toate acestea, dacă niciun candidat la preşedinţie nu obţine peste 50% din voturi, duminică, 28 mai, va avea loc un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasaţi. Dacă acest lucru se va întâmpla, votul în diaspora va avea loc între 20 şi 24 mai.
Selecţia pentru Marea Adunare Naţională a ţării, care are 600 de locuri, este o chestiune mai complicată. YSK a permis ca 26 de partide politice şi 151 de candidaţi locali independenţi să concureze – deşi nu toate partidele candidează în fiecare provincie. Pentru ca partidele să intreîn parlament, ele trebuie să treacă un prag electoral de 7% – sau să facă parte dintr-o alianţă care reuşeşte acest lucru. Nu există o astfel de limită pentru candidaţii independenţi.
PREZENŢA LA VOT, DIFICILĂ ÎN ZONELE CALAMITATE
Turcia se mândreşte de obicei cu o prezenţă ridicată la vot, iar anul acesta se preconizează că va fi una dintre cele mai ridicate de până acum, un sondaj recent sugerând că ar putea fi vorba de aproximativ 84%. De asemenea, vor fi aproape 5 milioane de persoane care vor vota pentru prima dată, iar la votul în străinătate s-a înregistrat o participare mai mare decât în ultimii ani.
Desigur, una dintre cele mai mari preocupări este modul în care se vor desfăşura alegerile în zona afectată de cutremur – unde se aflau anterior 14% dintre alegătorii înregistraţi din ţară şi care a fost cândva un bastion al AKP. Dintre milioanele de oameni care au părăsit regiunea de la dezastru, doar o mică parte au reuşit să îşi mute la timp înregistrările electorale, potrivit YSK.
Cei care au ratat termenul limită vor trebui acum să se întoarcă în regiune pentru a vota, iar centrele de votare speciale vor fi amenajate acolo unde nu mai există clădiri publice. Pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în dificultate şi pentru a stimula prezenţa la vot, vor fi organizate campanii de transport cu autobuze către regiune, iar organizaţiile societăţii civile au demarat Askıda Bilet – bilet în cârlig – o campanie de colectare de donaţii pentru a cumpăra bilete de autobuz către regiune. Cu toate acestea, majoritatea voturilor din regiune probabil că nu vor fi exprimate.
