UPDATE 15:47
Tot în ședința coaliției de guvernare s-a decis și reducerea cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde de lei, în urma colectării slabe la bugetul de stat, dar fără a tăia de la investiţii. Astfel, printre măsurile discutate se află și reducerea numărului de membri din Consiliile de Administraţie ale companiilor de stat şi reducerea valorii indemnizaţiilor de şedinţă, pentru ca guvernul să se încadreze în deficitul bugetar, au precizat surse politice.
––––––––
O nouă ședință a coaliției de guvernare are loc la momentul publicării acestei știri. Potrivit unor surse participante, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a prezentat în ședința coaliției „considerentele care au stat la baza stabilirii pragului pentru abuzu în serviciu”, motiv pentru care decizia finală a fost ca acesta să fie 9.000 de lei, echivalentul a trei salarii minime. Partidele au ţinut cont şi de decizia CCR prin care un salariul minim reprezintă un prag prea mic pentru abuzul în serviciu.
În urma deciziei politice din coaliţie, comisia juridică urmează să dezbată proiectul de lege şi amendamentele, începând cu ora 15.00. Coaliţia îşi propune ca proiectul de lege să fie adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor.
Modificările aduse Codurilor penale, în acord cu deciziile CCR, sunt jalon în PNRR, astfel că Parlamentul trebuie să dezbată aceste proiecte pentru a nu afecta atragerea fondurilor europene alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Amintim că deputaţii liberali au decis, luni, să propună ca pragul de la care să fie sancţionat abuzul în serviciu să fie două salarii minime pe economie, așa cum a anunţat liderul grupului PNL, Gabriel Andronache.
„Ministrul Justiţiei a venit şi ne-a prezentat toate deciziile Curţii Constituţionale. Nu uitaţi că există trei decizii! Totodată, vă subliniez un fapt extrem de important, şi anume că fostul ministru al Justiţiei din partea USR a introdus ca jalon în PNRR punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a Codurilor penal şi de procedură penală. Existând acest jalon, practic există o obligaţie asumată de ţara noastră prin PNRR ca punerea în acord a Codurilor să se realizeze, trebuia realizată de altfel până la sfârşitul lui decembrie 2022. Deci, această situaţie arată că suntem într-o depăşire a termenului asumat de România, de aici şi procedura de urgenţă cu privire la acest proiect”, a afirmat Andronache după şedinţa grupului parlamentar, la care a participat şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, potrivit Agerpres.
El a precizat că, în urma discuţiilor şi a argumentelor de constituţionalitate, Curtea Constituţională obligă impunerea unui prag, deşi majoritatea liberalilor consideră că nu este necesar.
„Din punctul nostru de vedere, al grupului, nu este obligatoriu impunerea unui prag, dar suntem obligaţi de deciziile Curţii să introducem acest prag. Mai mult decât atât, tot aceste decizii vin şi arată faptul că trebuie să aibă o anumită valoare. Vă reamintesc că, în 2018, Parlamentul a votat – grupul PNL nu a votat atunci acel proiect de modificare a Codului penal – şi s-a stabilit atunci un prag. Uitaţi-vă foarte bine în acel proiect care a fost votat de Parlament: se stabilise un prag cu salariul minim brut pe economie. Curtea Constituţională a spus că este derizoriu un astfel de prag”, a explicat Andronache.
Propunerea grupului PNL este ca acest prag să fie de două salarii minime pe economie. Salariul minim pe economie este de 3.000 de lei.
„Mai departe, grupul PNL vine şi propune ca acest prag să fie două salarii minime pe economie. E o propunere pe care o vom dezbate şi care, din punctul nostru de vedere, arată faptul că depăşim ceea ce Curtea a subliniat, anume aspectul derizoriu. În viziunea Curţii Constituţionale, nu în viziunea noastră, pentru că, repet, noi considerăm că nu e necesar un prag, cel puţin sub aspect politic, cu privire la această faptă despre care se discută”, a adăugat Andronache.
Întrebat în legătură cu pragul înaintat de coaliţie şi de ministrul Justiţiei de 9.000 lei, Andronache a spus: „Este o propunere care va fi discutată şi aceea probabil în cadrul comisiei”
„Propunerea despre care faceţi dumneavoastră vorbire se referă la trei salarii minime pe economie, a avut în vedere acelaşi criteriu, şi anume: dacă un salariu minim a fost declarat ca fiind derizoriu de Curtea Constituţională, (…) propunerea cu trei salarii minime pe economie depăşeşte critica de neconstituţionalitate şi face această reglementare constituţională, face ca acest jalon să fie îndeplinit, nu să fie în pericol şi România să nu piardă bani”, a mai arătat Andronache.
Amintim că Senatul a adoptat, în şedinţa de plen de miercuri, proiectul de lege al Guvernului pentru modificarea Codului penal şi a altor acte normative, pentru punerea în acord cu decizii ale Curţii Constituţionale, prin care pragul pentru abuzul în serviciu, care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, se stabileşte la 250.000 de lei.
Ulterior, purtătorul de cuvânt al Partidului Naţional Liberal, Ionuţ Stroe, a anunţat că PNL va susţine în Camera Deputaţilor scăderea pragului privind abuzul în serviciu de la 250.000 de lei, cât a votat Senatul miercuri, la 9.000 de lei, cuantum propus de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
„Vreau să demontez teoria conform căreia se stabileşte un prag care dă liber la infracţiuni, este total falsă, pentru că orice faptă sub valoarea acestui prag foarte mic pe care îl vom promova la Camera Deputaţilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă mare şi cu recuperarea prejudiciului”, subliniază el
Şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a ieşit şi a declarat că propunerea făcută de reprezentanţii Ministerului Justiţiei, privind pragul de 9.000 de lei la abuzul în serviciu, va fi susţinută de coaliţia de guvernare. ”Am discutat şi cu premierul Ciucă şi ne vom însuşi amendamentele la această lege”, susţinea Ciolacu.
