UPDATE 15:49
După o şedinţă destul de lungă la UDMR, liderul Uniunii a transmis că partidul său a hotărât ce va face la moţiune:
„În unanimitate, colegii mei au votat să nu participăm la vot. Nu vom fi în sală, nu vom participa la moţiunea de cenzură”, a lămurit Kelemen Hunor poziţia UDMR, după ce ieri, în urma discuţiilor cu PSD apăruseră pe ordinea de zi trei proiecte importante pentru comunitatea maghiară, relatează Gândul.info.
Liderii PSD – ALDE au negocieri intense cu parlamentarii UDMR. Sociali-democrații încearcă să îi convingă pe cei din UDMR să voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu.
Liderii PSD-ALDE s-au întâlnit cu cei din UDMR, luni seara, dar negocierile nu s-au încheiat cu un răspuns concret, informează Hotnews, potrivit unor surse politice.
Se pare că cei de la UDMR au cerut modificări la Legea 215 a administrației publice locale, impunerea unei Zile a maghiarilor și votarea unui statut al minorităților care ar garanta dreptul la autonomie culturală. În plus, PSD și ALDE au acceptat modificări esențiale la Legea Educației, printre care și Bacalaureat diferențiat pentru elevii maghiari.
Potrivit unor surse parlamentare, UDMR cere trei mari modificari ale Legii 215/2001, legea administratiei publice locale:
Cererile UDMR:
– scaderea pragul de 20%, cat este in prezent, la 10% al numarului persoanelor apartinand minoritatii nationale din totalul populatiei unei localitati necesar pentru ca autoritatile sa asigure folosirea limbii materne, dar si introducerea conceptului „numar semnificativ de cetateni” in acest caz. PSD si ALDE ar fi de acord cu scaderea pragului pana la 15%
– problema steagurilor. Este non-negociabila pentru UDMR, care propune ca autoritatile publice si entitatile sa poata adopta si folosi, alaturi de insemnele oficiale ale Romaniei si alte insemne, simboluri care sa exprime identitatea etnica, istorica, culturala si economica a cetatenilor apartinand minoritatii nationale, locuitori ai respectivei localitati. Daca ar fi adoptata propunerea UDMR, steagul Tinutului Secuiesc, de exemplu, ar putea fi arborat fara probleme
– interzicerea redesenarii limitelor teritoriale ale judetelor, oraselor si satelor daca astfel se diminueaza ponderea cetatenilor apartinand unei minoritati nationale. Practic, aceasta interdictie ar face aproape extrem de dificile si reforma teritoriala, dar si referendumuri locale de unire a unor localitati in zone cu minoritati
-instituirea Zilei maghiarilor pe 15 martie. Comisiile de administraţie publică şi pentru drepturile omului din Senat au dat deja luni raport favorabil adoptării proiectului de lege prin care ziua de 15 martie devine Ziua Maghiarilor din România si va fi cel mai probabil votat de plenul Senatului marti.
În timpul negocierilor, Uniunea ar fi renunțat la cererea ca autoritățile publice și entitățile să poată folosi simboluri care exprimă identitatea etnică, precum steagul Ținutului Secuiesc. În schimb, ea nu a aceptat propunerea PSD ca legile cerute de parlamentarii maghiari să nu conțină sancțiuni.
Altfel spus, social-democrații ar fi vrut ca încălcarea legilor cerute de UDMR să nu poată fi pedepsită. Sursele Hotnews mai precizază că negocierile se vor relua marți dimineața.
