Skip to content
Politică

UPDATE E oficial! România a primit prima tranșă din PNRR: 1,8 miliarde de euro au fost transferați joi de Comisia Europeană

UPDATE 14:15

Comisia Europeană a transferat astăzi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Plata de prefinanțare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României.

Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde EUR, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR.

„Plata de astăzi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operațiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la 80 de miliarde EUR sub formă de finanțare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt („EU-Bills”), pentru a finanța primele plăți planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU”, se arată într-un comunicat de presă.

Mecanismul de redresare și reziliență se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieși mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea în societățile noastre.

În România, Mecanismul de redresare și reziliență finanțează investiții și reforme care se preconizează că vor transforma profund economia și societatea acestei țări. Printre măsurile notabile se numără următoarele:

Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde EUR în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde EUR vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu și va reduce facturile la energie ale gospodăriilor Valul de renovări va spori rezistența clădirilor la seisme și le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Reformele și investițiile în valoare de 855 de milioane EUR vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecție a biodiversității și a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde EUR.

Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde EUR pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investește 470 de milioane EUR pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25 000 de furnizori de asistență medicală și sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane EUR vor fi alocate digitalizării educației în vederea îmbunătățirii competențelor pedagogice digitale, precum și a conținutului educațional și a echipamentelor digitale.

Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăți mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând combaterea corupției și sprijinind un sistem decizional previzibil, informat și participativ. Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții de 2 miliarde EUR în infrastructuri spitalicești moderne și va îmbunătăți sistemul educațional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învățământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și va îmbunătăți sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în același timp stimulente pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială și socială prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, prin reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde EUR.

Ursula von der Leyen: Mă bucur că România primește prima tranșă de 1,8 miliarde de euro

„Mă bucur că România primește prima tranșă de 1,8 miliarde EUR în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Salut reformele și investițiile care facilitează dubla tranziție verde și digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate și la consolidarea administrației publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetățenii săi beneficiază pe deplin de acest plan.”, a declarat președinta Comisiei Europene.

Johannes Hahn, comisarul pentru buget și administrație, a declarat: „Fondurile instrumentului nostru NextGenerationEU, mobilizate pe piața financiară, continuă să sprijine tranziția digitală și tranziția verde în statele membre ale UE, astfel cum o arată astăzi prefinanțarea plătită României. Sunt sigur că cetățenii, întreprinderile și societatea în ansamblu din România vor profita de aceste investiții și proiecte transformatoare.”

Și Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a spus că „ziua de astăzi marchează un pas important pentru redresarea României, care primește 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare. Planul de redresare și reziliență al României este un model pentru un viitor mai prosper și mai durabil pentru această țară, atât din punctul de vedere al mediului, cât și din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și reformele și investițiile ambițioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autoritățile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriașe cetățenilor și întreprinderilor din România.”

UPDATE 12:20

E oficial! România va primi joi, 2 decembrie, primii bani alocați de Comisia Europeană în baza Planului de Redresare și Reziliență, potrivit ministrului Finanțelor, Adrian Câciu.

––––––––––

România va primi, joi, primii bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au precizat surse politice pentru PS News. Mai exact, este vorba de 1,8 miliarde euro, suma reprezentând prima tranșă de prefinanțare și vine ca urmare acordului de finanțare dintre țara noastră și Comisia Europeană, acord semnat de Florin Cîțu în ultima zi ca ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Tranșa a doua a prefinanțării, de circa 1,94 miliarde euro (aferentă celor 14,9 miliarde euro care reprezintă partea de împrumuturi din PNRR) urmează să ajungă și aceasta la Ministerul de Finanțe în decembrie. Pentru această a doua tranșă, noul ministru de finanțe Adrian Câciu a semnat acordul de împrumut vineri, 26 noiembrie, potrivit unui comunicat al Ministerului.

Comisia Europeană a aprobat luni, 27 septembrie, Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, care valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Executivul european a ținut cont de 11 criterii de evaluare. Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția „verde” iar 21% pentru digitalizarea României. Acești bani vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul.

Proiectele din Planul naţional de redresare şi rezilienţă sunt împărțite în felul următor:

1.Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

– 1630 km construiți de rețele de apă

– 2470 km construiți de rețele de canalizare

– conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2.Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

– plantate 45.000 de hectare de pădure

– 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3.Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

– ţinta de 55% grad de reciclare în 2025

– 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4.Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

– 434 km de autostradă construiți

– 52 stații electrice construite

– 625 hectare de perdele forestiere

– implementarea unui nou sistem de taxare „poluatorul plăteşte”

– înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

– 311 km de cale ferată modernizată

– 110 km de cale ferată electrificată

– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

– 12,7 km de rețea nouă de metrou

– 32 de trenuri noi de metrou

5.Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

– 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic

– 2000 clădiri publice reabilitate

6.Energie – 1,62 miliarde de euro

– 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

– finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7.Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

– legarea ministerelor într-o singură rețea

– 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică

– 300.000 de funcționari publici instruiți digital

– internet de mare viteză în 790 de sate

8.Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

– creştere venituri colectate cu 3% din PIB

– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

– pensii speciale limitate

– sistem nou de pensii cu indexare automată

9.Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

– 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

– 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă

– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10.Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

– 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale

– 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural

– 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)

– 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11.Turism şi cultură – 200 milioane de euro

– 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare

– 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

– 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12.Sănătate – 2,45 miliarde de euro

– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

– 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

– 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți

– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

– 10 unităţi medicale mobile

13.România Educată – 3,6 miliarde de euro

– 50 de şcoli noi

– 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

– 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

– 20.000 locuri de recreere şi lectură

– 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

– 1175 SMART LAB-uri

– 140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *