UPDATE: 16:53
După ce ambasadorul Ucrainei a mers luni la Ministerul Afacerilor Externe pentru explicații după postarea Ministerului Infrastructurii de la Kiev privind adâncirea canalului Bâstroe, MAE a precizat într-un comunicat de presă că, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia.
„Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, luni, 20 februarie 2023, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota. În cadrul discuției, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).
Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Partea română a evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene. MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop”, se arată în comunicatul MAE.
România vrea să facă măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite
„Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005.
MAE a arătat în cadrul întâlnirii că un astfel de acord al părții ucrainene va contribui la clarificarea aspectelor anterior menționate, precum și la asigurarea deplină a încrederii între cele două părți – ca parteneri și state vecine apropiate, care împărtășesc aceleași valori.
MAE reiterează, în acest context, faptul că verificarea pe teren a informațiilor tehnice specifice nu se află în competențele MAE, care nu are structuri teritoriale și nici specializare în materie. Ministerul Afacerilor Externe consideră că este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid și sigur de către autoritățile române competente”, mai spune MAE.
„Partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație”
„Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei.
Partea ucraineană a indicat, de asemenea, că necesitatea asigurării navigabilității pe brațul Chilia și capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa.
Partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes și stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părți, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării. În acest scop, partea ucraineană a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state”, mai precizează comunicatul de presă al MAE.
MAE reamintește că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziției părții ucrainene.
MAE reiterează, de asemenea, că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora.
Totodată, MAE a solicitat la 15 februarie informații de specialitate din partea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). În urma acestor solicitări, MAE nu a primit până în prezent informări din partea acestor autorități aflate în subordinea altor ministere de resort din care să rezulte că partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire.
De asemenea, MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe”.
UPDATE 11.55
Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov, a declarat luni la Digi24 că nu a primit nicio informare despre lucrări de adâncire pe canalul Bâstroe, nici recent, nici din anii anteriori și că nu i s-a prezentat niciun proiect pentru o eventuală analiză de impact. De altfel, el a adăugat că este imposibil să se vadă ce se întâmplă pe canalul Bâstroe, de la confluența cu Chilia până la vărsarea în mare, potrivit digi24.
„Despre lucrările care fac subiectul discuțiilor de azi, respectiv lucrări de adâncire, nu avem niciun fel de informații, nici recente, nici din anii trecuți. Pentru prima oară aud acum că au avut loc lucrări de adâncire.
Noi cunoșteam că sunt lucrări pentru a menține adâncimile șenalului lor așa cum se întâmpla când existau astfel de probleme. Anul trecut cotele apelor Dunării au fost extrem de scăzute, s-au impus lucrări de mentenanță pe șenalul respectiv.
Din informările pe care le am și din ce am urmărit cu angajații proprii, pot spune că aceste lucrări au fost sporadice, nu au durat mai mult de 24 – 48 de ore și s-au desfășurat pe distanțe foarte scurte. Asta cunoaștem noi”, a spus Marinov.
El a declarat că pentru a se disloca volume atât de mari de aluviuni încât să se adâncească șenalul respectiv ar fi fost nevoie de barje care să le transporte. „Aceste barje nu s-au observat. Ca timp, lucrările au fost de durată foarte scurtă”, a subliniat Marinov.
Nouă, la Rezervația Deltei Dunării, nu ni s-a adus la cunoștință în nicun fel că ar fi fost vorba de astfel de lucrări, nu ni s-a prezentat niciun proiect pe care să-l luăm în discuție în analiza unui eventual impact. Ceea ce se întâmplă, felul în care influențează biodiversitatea și ecosistemele din Delta Dunării putem afla doar în baza unor studii extrem de elaborate.
Cu siguranță implicații sunt. Nefiindu-ne prezentat niciun fel de proiect asupra căruia să ne dăm o părere, nu avem ce comenta pe acest aspect”, a afirmat guvernatorul Deltei Dunării. „Au fost observate doar acele lucrări de întreținere pentru că ce putem noi vedea e doar pe Brațul Chilia.
Ce se întâmplă pe Bâstroe de la confluența canalului cu Chilia până la vărsarea în mare e imposibil să putem vedea. Dacă lucrurile se confirmă, nu e nimic normal și încalcă orice prevedere a convențiilor internaționale la care suntem parte, dar să așteptăm să vedem dacă aceste lucruri se confirmă sau nu. Dacă da, cred că urmările vor fi de natură diplomatică, cu siguranță, România va lua o poziție foarte fermă, ar fi a două oară când fără știința și acceptul nostru se întâmplă aceste lucruri.
Nivelul nostru de alertă e sporit. În zona acționează și multe instituții, Garda de Mediu a Rezervației, Apele Române, Căpitănia Tulcea, Administrația fluvială Dunărea de Jos, Poliția de Frontieră”, a declarat guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov.
———-
Premierul Nicolae Ciucă a declarat luni că ambasadorul Ucrainei va fi prezent la Ministerul Afacerilor Externe, pentru explicații după postarea ministerului Infrastructurii de la Kiev privind canalul Bâstroe.
„Azi, la Ministerul Afacerilor Externe va fi prezent ambasadorul Ucrainei, i se va cere ca în perioada următoare autoritățile române să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor care se fac, iar mijloacele noastre tehnice să poată să meargă pe canal. E vorba de executarea unor lucrări care au impact pe mediu asupra Deltei Dunării. Trebuie să verificăm și să confirmăm aceste date, să ajungem pe canal să executăm măsurătorile de adâncime. Întreținerea e pentru 3,5 metri, ce depășește această adâncime înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, Ministerul Mediului – și celelalte structuri care răspund și sunt preocupate de menținerea în forma naturală a Deltei Dunării – va acționa ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene”, a declarat Nicolae Ciucă.
În mijlocul scandalului legat de adâncirea Canalului Bâstroe, căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere”, Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.
Mesajul ministerului vine în contradicție cu afirmațiile de sâmbătă ale ambasadei ucrainene. „Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată, vineri, pe Twitter.
Mesajul a fost publicat cu o zi înainte ca ambasada ucraineană la București să precizeze că toate lucrările „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei” și „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.
Ulterior, un comunicat cu același mesaj a fost publicat și pe site-ul ministerului infrastructurii ucrainean.
„Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bâstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri. Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene.
„Zona portuară a Dunării și-a dezvoltat semnificativ capacitatea de export în ultimul an. Doar în martie anul trecut, circulația mărfurilor în porturile Izmail, Reni și Ust-Dunăre” a crescut de trei ori. Dintre acestea, au fost exportate peste 17 milioane de tone de produse, inclusiv peste 11 milioane de tone de produse alimentare.
Ca urmare a acestei dinamici și a problemelor care încă persistă cu exporturile prin porturile maritime, dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării este un doemniu prioritar al activității noastre. În cadrul acestei lucrări și datorită succeselor Armatei Ucrainene la Marea Neagră, am deschis deja estuarul Bâstroe pentru transport maritim și am crescut potențialul de transbordare al porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragare în partea ucraineană a Dunării. Am reușit să creștem pescajul permis al navelor pentru prima dată de la declararea independenței.
Datorită acestui fapt, vom putea asigura transport maritim mai eficient și mai sigur între Marea Neagră și Dunăre, și vom putea crește fluxul de transport de mărfuri prin porturile la Dunăre Mulțumim partenerilor noștri europeni pentru susținerea acestui proiect al nostru în cadrul programului «Solidarity Lanes», – a declarat Oleksandr Kubrakov, Viceprim-ministru pentru Reconstrucția Ucrainei – Ministrul Dezvoltării Comunitare, Teritoriilor și Infrastructurii.
Creșterea pescajului navelor pentru trecerea prin estuarul Bâstroe la nivelul specificat a devenit posibilă datorită eliminării efectelor derivei, îndepărtării sedimentelor și restabilirii capacității de tranzit în zona porturilor maritime ale Ucrainei.
Lucrările operaționale pe partea ucraineană a Dunării sunt realizate în cooperare cu Comisia Europeană, România și Comisia Dunării. Această organizație guvernamentală internațională este responsabilă de asigurarea și dezvoltarea liberei navigații pe Dunăre pentru navele comerciale”, se arată în comunicatul Ministerului Infrastructurii din Ucraina.
Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, anunțase, miercuri, că există semnale că, în acest moment, Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, lucru care ar putea avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat, joi, că nu a primit nicio informare de la autorităţile române privind execuţia unor lucrări de adâncire a canalului Bâstroe şi a reiterat poziţia României care nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe în reţeaua europeană de transport TEN-T. De asemenea, Ministerul Mediului a anunţat că nici legislaţia naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă, care să pună în pericol biodiversitatea. Ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a anunţat vineri că negocierile privind prelungirea coridorului pentru cereale prin Marea Neagră vor începe într-o săptămână.
