UPDATE 15:11
Aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen este inclusă ca prim punct pe agenda oficială a Consiliului JAI, Afaceri Interne, care va avea loc joi.
”Miniştrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România şi vor urmări să adopte decizii în această privinţă. Miniştrii vor evalua, de asemenea, situaţia generală a spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, este anunţul oficial al Consiliului.
Informația fost confirmată și de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.
„❗O veste bună: votul privind aderarea României la spațiul Schengen este pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne de mâine.
În ultimele luni, România a fost deschisă și a lucrat strâns cu instituțiile europene și cu autoritățile din Suedia, Olanda și Austria. Am răspuns tuturor îngrijorărilor și am demonstrat că țara noastră merită să fie în Schengen.
Am convins Suedia și Olanda să-și întoarcă votul și să ne sprijine. Lucrăm în continuare îndeaproape cu autoritățile din Austria.
Continuăm munca pentru a obține cât mai curând un rezultat pozitiv privind aderarea țării noastre cu drepturi depline în spațiul Schengen”, scrie europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.
UPDATE 13:32
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercuri, de la Palatul Victoriei, că „suntem hotărâţi să mergem până la capăt în aceste demersuri privind aderarea României la Spațiul Schengen, inclusiv prin a cere un vot pentru România, în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie”.
„Suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în consiliul JAI de mâine, 8 decembrie. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua. Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susțin solicitările. Vom cere să se formuleze prin vot, fără nicio întârziere sau tergiversare, o decizie pentru România.
Cu o zi înainte de Consiliul JAI de la Bruxelles, care reuneşte miniştrii de Interne ai statelor membre, continuăm să facem energic şi folosind toate canalele, nivelurile şi instrumentele disponibile, eforturi pentru a obţine rezultatul dorit de România”, spune premierul în mesaj, conform news.ro.
Nicolae Ciucă arată că ”în acest moment, toate statele membre ne susţin în avansarea aderării, inclusiv Olanda şi Suedia, cu excepţia Austriei”.
”Avem inclusiv susţinerea fermă a Franţei şi Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile”, mai spune premierul.
Şeful Executivului arată că, referitor la Austria, a avut întâlniri la nivelurile cele mai înalte, preşedintele României cu cancelarul Austriei, miniştrii de Interne şi experţii tehnici.
”Datele, inclusiv de la instituţiile europene FRONTEX, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migraţie care să genereze temeri. Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment. Înţelegem cu toţii că problema migraţiei ilegale este foarte sensibilă în multe state membre şi că este nevoie de măsuri mai eficiente de răspuns la acest fenomen, însă blocare aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria”, spune premierul.
”Dimpotrivă, aderarea României va face spaţiul Schengen şi mai sigur prin implicarea României care, după aderare, va avea şi mai multe instrumente la îndemână, având la dispoziţie tot instrumentarul Schengen pentru a ajuta la controlul şi contenirea acestui fenomen”, adaugă Ciucă.
Oficialii români sunt pregătiți să negocieze „până în ultimul moment” pe tema aderării României la Spațiul Schengen. Potrivit unor surse guvernamentale, România va cere un vot pe aderarea la Schengen la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI). „Vom negocia până în ultimul moment. Austria nu are niciun motiv să se opună aderării României la Spațiul Schengen. Este un joc politic pe care îl face Austria și care lovește România fără niciun motiv. Nu se poate să rămânem fără reacție”, au precizat surse guvernamentale pentru PS News.
Precizăm că, astăzi, 7 decembrie, membrii COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, grupul principal de pregătire al Consiliului) sunt așteptați să ia o decizie privind menținerea punctului privind lărgirea spaţiului Schengen pe agenda Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) de mâine.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a anunțat marți că Austria se opune aderării României la spațiul Schengen. Potrivit oficialului, nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea Schengen, motivând că este nevoie „de mai mult timp”.
„Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a declarat Nehammer, potrivit Digi24.
Blocarea aderării României la Schengen, o concesie făcută Rusiei?
Prietenia dintre Rusia și Austria este una veche. La trei luni de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Vladimir Putin în 2014, o gardă de onoare militară l-a întâmpinat pe președintele rus la Viena. Întâmpinat de președintele austriac de la acea vreme, Heinz Fischer, în Hofburgul imperial, Putin a declarat: „Sunt foarte bucuros să mă aflu la Viena, un loc care a devenit foarte apropiat de inima mea”. Ulterior, el s-a adresat Camerei de Comerț austriece, promovând exporturile de gaze rusești ca fiind „baza pentru stabilitate” în Europa.
Chiar dacă regimul său avea să devină tot mai izolat pe scena internațională după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și întreținerea conflictului separatist în estul Ucrainei, Putin a vizitat din nou capitala austriacă în 2018. De altfel, Austria a fost prima țară pe care președintele rus Vladimir Putin a vizitat-o oficial în urma realegerii sale pentru al patrulea mandat de președinte al Rusiei. În cursul vizitei lui Putin, directorii executivi ai OMV și Gazprom au semnat un acord de prelungire a livrărilor de gaze rusești către Austria până în 2040, în prezența lui Putin și a cancelarului austriac Sebastian Kurz.
Ar trebui menționat de asemenea și că Austria a fost singura țară importantă din UE care nu a expulzat diplomați ruși în cursul măsurilor întreprinse de Occident în urma otrăvirii lui Sergei Skripal, în Salisbury, în martie 2018. Tot în 2018, fostul ministru de externe al Austriei, Karin Kneissl, a stârnit stupoare în rândul capitalelor Occidentale atunci când l-a invitat pe Vladimir Putin la nunta ei, aceasta dansând cu președintele rus. Karin Kneissl avea de altfel relații personale strânse cu Vladimir Putin, activând chiar în consiliul de supraveghere al companiei petroliere rusești Rosneft.
Prietenia ruso-austriacă a avut de suferit ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. În februarie și martie 2022 Austria a susținut sancțiunile UE împotriva Rusiei, deși era încă o țară neutră din punct de vedere militar, nefiind membră a NATO. La 7 martie 2022, Putin a pus Austria pe lista „țărilor inamice”, alături de toate celelalte țări care au susținut sancțiunile împotriva Rusiei. Totuși, în aprilie 2022, Nehammer a fost primul lider european care l-a vizitat pe Putin de la declanșarea invaziei, chiar înaintea altor lideri europeni importanți, lăsând astfel să se înțeleagă că relația specială dintre Rusia și Austria continuă într-o formă sau alta.
Neutralitatea Austriei a fost de multe ori invocată de către liderii austrieci pentru a se feri să sancționeze în vreun fel Rusia. Deși invazia rusă din Ucraina a determinat țări cu o lungă tradiție de neutralitate, precum Suedia, să ceară aderarea la NATO, Viena nu s-a simțit atât de amenințată încât să ceară intrarea în NATO. Atașamentul Vienei față de așa-zisa neutralitate a determinat-o să cultive relații servile cu Moscova, Austria făcând aproape de fiecare dată notă discordantă când venea vorba despre pedepsirea Rusiei pentru acțiuni agresive.
Cancelarul Austriei a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Putin după declanșarea invaziei
Cancelarul Austriei a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Putin după declanșarea invaziei. Nehammer a recunoscut că această vizită, pe care o consideră drept o „misiune riscantă”, a avut loc la iniţiativa sa, despre care a informat atât Uniunea Europeană, cât şi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu care s-a întâlnit sâmbătă la Kiev. Cancelarul austriac s-a pronunţat pentru o anchetă asupra presupuselor „crime de război” comise de trupele ruse în Ucraina, precizând în acelaşi timp că Austria, care nu face parte din NATO, ca stat neutru, nu poate furniza arme Ucrainei. De asemenea, la fel ca Germania şi Ungaria, Nehammer a refuzat să susţină impunerea de sancţiuni asupra importurilor de gaze ruseşti, argumentând că o astfel de măsură ar pereclita economia Austriei.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a fost împotriva embargoului asupra gazului rusesc
Cancelarul austriac Karl Nehammer a fost și împotriva embargoului asupra gazului rusesc. Cancelarul a afirmat că deocamdată nu se poate renunța la gazul rusesc pentru că țările europene sunt dependente de el. Austria nu este singura care are argumente împotriva embargoului impus de UE, a adăugat Nehammer, invocând pozițiile Germaniei și Ungariei.
Cancelarul austriac a discutat în luna mai cu Putin, telefonic, despre gazul rusesc. Polonia și Bulgaria au refuzat să plătească în ruble. Austria a acceptat schema Kremlinului
Cancelarul austriac a discutat în luna mai cu Putin, telefonic, despre gazul rusesc. Polonia și Bulgaria au refuzat să plătească în ruble. Austria a acceptat schema Kremlinului. Comunicatul Kremlinului, despre convorbirea cu Nehammer, menționează că Rusia și-a reafirmat angajamentul de a-și respecta obligațiile contractuale pentru livrările de gaze naturale către Austria, țară care importă din Rusia 80% din necesarul său de gaze. Grupul austriac OMV a anunțat că va plăti pentru gazul rusesc conform schemei indicate de Kremlin, în condițiile în care Gazprom a întrerupt la sfârșitul lunii trecute furnizarea de gaze către Polonia și Bulgaria, pentru că cele două țări nu au fost de acord să plătească în ruble.
UE, scindată în privința vizelor de călătorie pentru ruşi. În luna august, Austria a fost împotriva suspendării vizelor pentru ruși
În luna august, Austria a fost împotriva suspendării vizelor pentru ruși. Cehii vor să suspende acordul din 2007 care a făcut mai uşor pentru turiştii ruşi să solicite vize, în timp ce alţi membri au cerut interzicerea totală a vizelor. În schimb, alţi membri ai UE – inclusiv Ungaria, Luxemburg şi Austria – s-au pronunţat împotriva acestei măsuri.
Austria se angajează la neutralitate, chiar dacă Rusia distruge Ucraina / Dar cât de neutră este Austria?!
Spațiul pentru neutralitatea geopolitică s-a redus în întreaga Europă de la 24 februarie, ziua în care Rusia a invadat Ucraina. Evoluția arhitecturii de securitate a continentului a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la nealinierea lor istorică și chiar și Elveția se apropie de NATO, potrivit Al Jazeera.
Cu toate acestea, Austria continuă să stea pe baricade, iar Viena nu intenționează să adere la NATO în ciuda războiului în curs de desfășurare.
Anchetă în Austria. Mai mulți membri ai guvernului au vrut să creeze un serviciu de informații aflat sub influența Rusiei
În septembrie Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștient de acest efort, care pare să fi apărut în cadrul ministerului său. Presupusul efort de a crea o nouă agenție de informații în Austria a avut loc în timpul guvernului cancelarului Sebastian Kurz, un politician conservator aparținând Partidului Popular Austriac (ÖVP), de centru-dreapta.
Nereușind să obțină o majoritate în parlament la alegerile naționale din 2017, ÖVP a lui Kurz a format un guvern printr-o coaliție cu Partidul Libertății din Austria (FPÖ), o alianță populistă de dreapta, formată din euro-sceptici, militanți anti-imigrație și critici puternici ai Islamului. Alăturându-se coaliției de guvernare a lui Kurz, FPÖ a reușit să-l instaleze pe Kneissl ca ministru de externe al Austriei.
Cealaltă invazie a Rusiei! Foști importanți politicieni austrieci pe statul de plată de la Moscova
În timp ce Moscova aduce trupe la granița cu Ucraina, „cealaltă invazie a Rusiei a început de mult” și în Austria. Thomas Tugendhat, locotenent-colonel, șeful Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Comunelor din partea partidului conservator, începând din 2017, având cetățenie britanică și franceză, citat de cotidian Kurier din Viena, avertizează asupra „capturării elitei europene” cu bani și cu funcții în consiliile de supraveghere ale unor companii rusești.
Influența rusă în UE și partidele de dreapta
În Austria, fostul vice-cancelar de extrema dreaptă Hans-Christian Strache a trebuit să demisioneze anul trecut, înainte de alegerile europene, ducând la căderea guvernului de dreapta, după ce un video l-a arătat gata să primească bani pentru favoruri din partea unei false milionare ruse.
Corespondență din Viena: În urma atacului lui Putin, fostul cancelar al Austriei a demisionat din consiliul consultativ al Căilor Ferate Rusești din care făcea parte!
În urma atacului lui Putin, fostul cancelar al Austriei a demisionat din consiliul consultativ al Căilor Ferate Rusești din care făcea parte. Christian Kern era doar unul dintre politicienii din Vest, cu precădere din Austria, țară cu foarte multe afaceri rusești, care au ajuns azi sub o presiune enormă. Trimisul special al Libertății în Viena, Andreea Archip, trece în revistă felul în care a reacționat joi opinia publică din Austria la atacul Rusiei împotriva Ucrainei.
Austria e dispusă să producă vaccinurile din Rusia şi China, dacă acestea obţin o autorizaţie pentru piaţa Uniunii Europene
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană.
Austria flutură steagul de pace între Ucraina şi Rusia
Cancelarul austriac Werner Faymann a anunţat că vrea să angajeze o misiune diplomatică în favoarea reinstaurării păcii între Ucraina şi Rusia. „Cine vrea să împiedice războiul trebuie să pună în locul lui o acţiune politică menită să împiedice activitatea militară”, pledează liderul social-democrat într-un interviu pentru cotidianul Kronen Zeitung. El vrea să se întâlnească în mod succesiv cu preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin.
E anchetă la OMV! Cum pleacă milioane de euro anual către Rusia. Totul ar avea legătură cu Vladimir Putin
Un scandal stă să izbucnească la compania austriacă OMV, unde şeful board-ului a anunţat că se vor face verificări amănunţite asupra cheltuielilor efectuate de directorul general, dar şi asupra unor fonduri care se îndreaptă spre Rusia, printr-un contract de sponsorizare.
Rainer Seele, șeful OMV, a fost decorat de către Vladimir Putin
Rainer Seele, șeful OMV, a fost decorat de către Vladimir Putin. În România, OMV controlează Petrom
OMV este parte a gazoductului Nord Stream 2 alături de Gazprom. (…) OMV a semnat un parteneriat strategic cu Gazprom și a efectuat în ultimii ani un schimb de active cu grupul rus. Gazprom a primit o serie de zăcăminte în Norvegia, iar OMV a primit participații la o serie de zăcăminte din Siberia.
Opoziția Austriei față de aderarea României, o concesie făcută Rusiei?
Așa se face că astăzi opoziția Austriei față de aderarea României la Schengen ar putea fi o consecință directă a prieteniei dintre Viena și Moscova. La nivel oficial Austria invocă problema migrației pentru opoziția sa, în ciuda faptului că ministrul Afacerilor Interne din România, a încercat să-l convingă pe omologul autriac de faptul că nu există un coridor de imigrație prin România.
Extinderea spațiului Schengen nu este în interesul Rusiei pentru că o Europă unită nu servește interesele actuale ale Moscovei. Prin urmare, opoziția Austriei față de aderarea României ar putea fi de fapt o concesie, mai mult sau mai puțin voită, pe care Viena o face unui prieten vechi – Rusia.
