Consultantul politic George Rîpă, într-un mesaj postat pe o rețea de socializare, îl taxează dur pe USR-istul Cristian Ghinea, pentru afirmațiile controversate făcute chiar la 25 de ani de la moartea Seniorului Corneliu Coposu.
„Corneliu Coposu a fost cel mai cunoscut creștin-democrat din România ultimilor 30 de ani. Sau 75, dacă vreți. El este cel care în decembrie 1989 a reînființat Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și l-a afiliat internaționalei creștin-democrate. La exact 25 de ani de la moartea Seniorului, vine Cristian Ghinea și ne zice că „bla-ul ăsta cu valorile creștin democrate e vomitiv”. Dacă Ghinea nu ar dormi în bocanci la Bruxelles, ar ști că majoritatea părinților fondatori ai Uniunii Europene erau creștin-democrați: Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Joseph Bech, Jean Monet, Robert Schuman, Altiero Spinelli. Sigur Ghinea a mai auzit numele astea, că doar toate dau astăzi numele unor săli din Parlamentul European. Sau chiar a unor corpuri întregi de clădiri. Eu chiar recunosc, e un mare act de curaj să vii în 2020 cu un mesaj politic identic cu cel al comuniștilor români din anii 50 sau, dacă vreți, cu mesajul lui Ion Iliescu din 1990. Și, dacă tot am amintit de comuniștii din anii 50, zic să updatăm puțin sloganele vremii. Până la urmă, „Ghinea, Pauker și cu Dej bagă spaima în burgheji” chiar nu sună deloc rău”, scrie Rîpă.
„Bla bla-ul ăsta cu valorile creștin democrate e vomitiv”
Amintim că europarlamentarul Cristian Ghinea lansează un atac la adresa liberalilor după ce Robert Sighiartău a declarat că, dacă ar fi să aleagă între USR și PMP pentru guvernare, ar alege partidul condus de Eugen Tomac. „Sighiartău de la PNL spune că ar prefera să facă guvern cu PMP decât cu USR, pentru că, vezi doamne, îi unesc valorile creștin democrate. PNL a dat PMP-ului 500 de posturi prin județe și prin guvern. Bla bla-ul ăsta cu valorile creștin democrate e vomitiv. USR nu v-a cerut niciun post, doar să faceți niște chestii de bun simț: primari în două tururi, desființarea Secției Speciale, referendumul #FaraPenali, inspectorul pădurilor”, a scris Ghinea pe Facebook.
În 20 mai 1914, în satul sălăjean Bobota, se năștea Corneliu Coposu, cel care avea să devină Seniorul politicii românești. Corneliu Coposu s-a format în preajma unui alt mare om de stat, Iuliu Maniu. El nu și-a trădat niciodată principiile și a luptat întreaga sa viață pentru ca România să redevină o democrație de tip occidental, organizată sub forma unei monarhii constituționale parlamentare.
În anul 1933 înființează filiala Cluj a PNȚ, iar doi ani mai târziu a fost ales președinte al Uniunii Studenților Democrați din Univesitatea Cluj și președinte al Tineretului Național Țărănesc. Coposu a devenit secretar politic al lui Iuliu Maniu, preşedintele PNŢ şi cel care a avut un rol esenţial în realizarea Marii Uniri de la 1918.
În perioada lui Carol al II-lea Coposu face închisoare politică pentru că a criticat în presa naţional-ţărănistă derapajele autoritare ale regimului. Astfel, în anul 1937, în urma procesului Skoda în care Romulus Boilă a fost acuzat de corupţie legat de un contract de armament, Corneliu Coposu a fost acuzat de posesia unor documente, iar potrivit declaraţiilor sale ulterioare, acestea dovedeau că regele Carol al II-lea a solicitat în mod expres ca în proces să fie implicat şi Maniu, drept răzbunare pentru campania dusă de acesta împotriva „camarilei”. Coposu a fost condamnat la trei luni şi o zi de închisoare, însă conform unor mărturii pedeapsa a fost ispăşită în condiţii speciale, favorabile.
El s-a aflat în fruntea generaţiei sale împotriva Diktatului de la Viena din 30 august 1940, când chiar comuna natală a intrat sub ocupaţia maghiară, care proceda la abuzurişi crime.
După momentul 23 august 1944, Coposu a fost alături de Iuliu Maniu împotriva ocupaţiei sovietice şi a instaurării regimului comunist, în 1945, tânărul Coposu a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj, iar apoi a fost ales secretar general adjunct al PNŢ.
După 1945, Coposu a intrat în vizorul activiştilor comunişti, care l-au supus unui veritabil război propagandistic, iar în cele din urmă convingerile sale politice i-au adus arestarea, chiar în sediul PNŢ la 14 iulie 1947, după episodul cunoscut ca ”înscenarea de la Tămădău”. Unui număr important de fruntaşi ai Partidului Naţional Ţărănesc le-a fost oferită ocazia de a fugi în străinătate, însă la aerodromul din Tămădău, autorităţile comuniste i-au arestat pe fugari şi i-au pus sub acuzare pentru „încercare de fugă într-o ţară străină”. Întreaga înscenare a fost o provocare organizată de Partidul Comunist pentru a justifica desfiinţarea PNŢ, lucru care s-a şi întâmplat ulterior, în noiembrie 1947. Printre fruntaşii ţărănişti arestaţi la Tămădău s-au numărat şi Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Nicolae Carandino şi alţii.
A urmat cea mai grea perioadă a vieţii sale, un adevărat calvar, cu 18 ani de temniţe comuniste, nouă ani de arest preventiv, fără să fie judecat, opt ani la izolare, la Râmnicu Sărat, şi muncă silnică pe viaţă, mutarea de nu mai puţin de 21 de ori între diferite închisori şi locuri de muncă forţată cumplite, pe care Coposu le-a înfruntat cu seninătate şi credinţa că regimul totalitar îşi va regăsi sfârşitul.
A fost eliberat pe 9 iulie 1962 din penitenciarul Râmnicu Sărat, după care a fost trimis pentru încă 24 de luni în domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, judeţul Brăila (împreună cu Ion Diaconescu, Ion Huiu, Virgil Solomon).
După Revoluţia din 1989, Corneliu Coposu revine în prima linie a luptei pentru democratizarea ţării, a reîntemeiat oficial PNŢ sub numele de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi a fost preşedinte al PNŢCD-ului între 1990 şi 1995. În această calitate, a fondat Convenţia Democrată Română, al cărei prim preşedinte a fost. A fost ales senator în Parlamentul României în 1992 şi liderul opoziţiei împotriva puterii neo-comuniste reprezentate de FSN.
În anii noi ai democraţiei iese la iveală şi dosarul său de urmărire informativă care are nu mai puţin de 38 de volume şi circa 18.000 de file, scrie rador.ro
