Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este vicepremierul Vasile Dâncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Demnitarul a vorbit atât despre propriile realizări în cele trei luni petrecute, până acum, ca ministru al Dezvoltării, cât şi despre moştenirea lăsată de guvernul Victor Ponta la ministerul condus, de-a lungul vremii, inclusiv de către Liviu Dragnea şi, anterior, de către Elena Udrea.
Mai precis, Vasile Dâncu a discutat despre gradul de absorbţie a fondurilor europene pe diverse programe operaţionale, precum şi despre proiectul descentralizării.
Dan Bucura: Vă propun să ne focusăm un pic și pe ministerul Dezvoltării, cel pe care dvs. acum îl conduceți și despre care s-a spus că nu este un minister tocmai ușor. Dovada faptului că acolo, în ultima vreme, în ultimii ani, au trecut numai nume grele. A fost Elena Udrea, a fost Eduard Hellvig, Liviu Dragnea, Vasile Blaga. Sigur, două luni jumate – trei luni este foarte puțin, dar având în vedere că Guvernul de tehnocrați trebuie să facă totul într-un ritm alert, vă întreb: în aceste luni ați reușit să faceți o radiografie și a activității din urmă a acestor predecesori pe care i-am enumerat și dacă da, poate ne puteți spune și unele greșeli în viziunea dvs. pe care le-aţi descoperit în minister în perioada de dinainte.
Vasile Dâncu: Vreau să spun un lucru de principiu – este un minister care funcționează și pe care l-am găsit funcționând, pe care l-am găsit făcând proiecte, fiind responsabil cu proiecte europene importante, unde, de exemplu, gradul de absorbție a depășit la finalul perioadei 2007 – 2014, pe care noi am terminat-o în 2015, așa cum ați văzut, și unele programe continuă și până în iunie 2016. L-am găsit funcționând, cu rate de absorbție, de exemplu, pentru PODCA (Programul Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative – n.r.), pentru POR (Programul Operațional – n.r.) de peste 80%, în jur de 90 – 90 și ceva la sută (în cazul programelor transfrontaliere, de exemplu). De fapt, toți miniștrii care au fost înainte, unii au stat mai puțin, alții au stat mai mult, au avut, sigur, au fost influențați de mișcarea generală a Guvernului și a vieții politice din România, toți miniștrii au participat la un proiect, au adus fiecare câte o bucățică dintr-un proiect – un proiect mai mare legat de descentralizare, un proiect de asemena legat de modernizarea funcției publice. E adevărat că după atâția ani, de vreo șapte ani și mai bine, cu studii de la Banca Mondială și cu celelalte ajutoare externe pe care le-am avut, am ajuns acum să avem niște strategii la care lucrez și eu acum pentru a le actualiza, pentru a le da o formă mult mai pragmatică, pentru a le face, mă rog, într-un spirit, să zicem așa, mai curajos. Nu au fost finalizate, nu au fost duse până la capăt niciunul dintre aceste procese. Poate că s-ar fi putut termina mai demult dacă Guvernele și miniștrii respectivi ar fi avut mandate mai lungi, adică mandate complete, fiindcă de fiecare data mandatul a fost fragmentat de un eveniment sau altul și dacă echipele guvernamentale de conducere, premierul și ceilalți, ar fi avut, probabil, mai multă determinare în a tăia coada câinelui cum se spunea la un moment dat, în a lua câteva decizii importante la acel moment. Decizii care erau legate de exemplu de cât merge politizarea în cazul funcției publice, până unde merge politizarea, dacă facem sau nu facem o descentralizare eficientă a unor funcții din ministere spre județe și spre cetățeni, spre localități, dacă dăm și resurse pentru asta. Acestea erau niște alegeri care, sigur că, e ușor de înțeles pentru un politician, ești ajutat de partid când ești un ministru politic acolo și e un sprijin să ai un partid puternic în spate dar pe de altă parte ai și unele frâne pentru că partidele nu pot să-și antagonizeze părți din electorat. Încearcă să maximizeze dacă se poate sprijinul. Și atunci acestea au fost frânele pentru miniștrii care au fost. Nu am făcut analize, să spunem, pentru activitatea miniștrilor de dinaintea mea pentru că nici n-am avut timp să fac asta, nici nu cred că este un proiect pentru mine. Am făcut analiza proceselor care s-au desfășurat, procesului legislative mai ales, a modului în care s-au construit anumite programe, de exemplu Programul National de Dezvoltare Locală – PNDL-ul cum îi spunem noi. M-am uitat de la început cum s-au inventat să spunem proiectele de dezvoltare locală, ce s-a întâmplat pe parcurs, din 2007 și până acum, care au fost legile care au guvernat asta, ce proceduri s-au folosit, pentru ca să înțeleg ce n-a funcționat și să înțelegem de fapt ce o să facem acum în ideea unei transparențe foarte mari și în ideea controlului public asupra resurselor pentru că ideea cu care venim noi acum, Guvernul Cioloș, este să mărim transparența, încrederea în administrației și un control public asupra resurselor.
Dan Bucura: Dacă ați adus în discuție subiectul, atât premierul Cioloș, acum și dvs., întăriți ideea, ne-ați transmis că reforma nu se face peste noapte. Bun, am înțeles. Dar tot dvs. ați spus mai devreme că miniștrii de dinainte au avut mandate scurte. Al dvs. este foarte scurt, nu scurt. Și atunci, am văzut că ați avut această teză a reformei în administrație. Dacă nu au putut-o ceilalți în perioade mai lungi, ce puteți să faceți dvs. și în ce ar consta exact reforma făcută la ministerul Dezvoltării de către dvs. pe înțelesul omului de rând, omul de la țară? Ce să se aștepte de la ce puteți face în acest domeniu?
Vasile Dâncu: Ca să răspund la prima componentă a întrebării, cea legată de timpul scurt: noi ne aflăm în acest moment la capătul unui proces. Eu vreau să spun că pe parcursul mandatelor celorlalți miniștri, cel puțin ultimii pe care îi știu, s-au dezvoltat lungi procese de cercetare a administrației, proiecte cu Banca Mondială care au durat trei – patru ani și care acum au ajuns cu rapoartele, mă rog, anul trecut, sau în 2014 au fost rapoartele finale. Deci, cumva reforma a avansat în toți acești ani. Noi ne aflăm la capătul procesului acum. Deci, este vorba de ultimele decizii care trebuie luate, decizii destul de grele în anumite momente. De exemplu, ca să faci o salarizare unitară, un sistem de salarizare bugetară unitară, acolo trebuie să iei niște decizii legate de ierarhia salariilor în funcție de raportul dintre salariul președintelui – cel mai mare – și a celui mai mic funcționar din sistemul public, să vezi ce se întâmplă pe categorii ocupaționale, unde sunt diverse diferențe, cum le echilibrezi pe acestea, cum bonusezi în anumite situații sau cum nu bonusezi anumite lucruri, deci sunt lucruri de făcut. Deci noi avem acum posibilitatea ca să, nu să încheiem procesul de reformă, dar să încheiem procesul legislativ. În sensul că să dăm toate măsurile legislative pentru ca reforma să se pună în practică. Sigur că noi o să începem cu ea anul acesta și va trebui continuată ani de zile reforma. Nu poți să faci reforma în întregime. Dar procesul legislativ îl putem duce la capăt, cu ajutorul Parlamentului, pentru că dacă se va bloca în Parlament s-ar putea ca acest lucru să se prelungească. Și vă spun câteva lucruri foarte simple, pe înțelesul oamenilor: adică, vrem să vedem cum putem să reducem, să spunem, constrângerile pe care cetățeanul le are pentru a accesa un serviciu public, sau reducerea numărului de avize care sunt necesare. Uitați-vă acum ce se întâmplă cu ISU: noi avem avize cât câteva țări luate împreună pentru o singură procedură. Apoi, vrem să consturim un stat dacă se poate mai simplificat dar care în același timp să își asume funcția serioasă de control asupra resurselor, de control chiar asupra funcționarilor. Vrem să vedem, să redăm, de exemplu, demnitatea funcționarului public. Să vedem dacă este nevoie de toți care sunt. Vom vedea, de asemenea, sunt oameni plătiți diferențiat, cu pregătire egală, în același sistem – în funcție de locul în care lucrează este plătit mult mai prost decât unul de aceeași pregătire care lucrează în altă parte. Nu este normal să se întâmple asta. Deci să vedem care sunt resursele necesare pentru ca funcționarii publici să fie foarte eficienți. De ce au nevoie pentru asta? Să vedem cum putem integra online-ul și toată guvernarea electronică în acest proces. Deci toate aceste sunt lucruri… sunt studii făcute. S-au făcut diverse scenarii. În principiu… Trebuie să vedem cum promovăm un concurs de funcționar public. După aceea, care este previzibilitatea carierei, un ghid al carierei funcționarului public. Nu că te ține un șef, de exemplu unul devine șef în sistemul nostru de acum, intră la 20 și ceva de ani și devine șef. Și acum să rămână acolo pentru că a ajuns la nivelul maxim pentru că l-a numit cineva politic într-o anumită funcție. Vrem să vedem o carieră. Ce înseamnă cariera și un ghid al carierei pentru un funcționar public. Cum poți să-i plătești pe cei exepționali? Pentru că nu este normal ca acei funcționari publici care au lucruri diferite, performanțe diferite, să nu poată fi diferențiați. Ce înseamnă managementul în funcția publică? Adică ce mecanisme are managerul pentru ca să conducă – mecanisme atât de a sancționa, dar și de a sancționa premialul (cum spunem noi în sociologie), de a-i mobiliza pe oameni. Vrem de asemenea să vedem cum putem optimiza descentralizarea. S-au făcut deja mulți pași în descentralizare, există funcții care au fost transmise de la centru spre teritoriu – de Sănătate, de Educație, întotdeauna s-au descentralizat și resursele. Deci, în mod normal atunci când descentralizăm funcții, trebuie să descentralizăm și resurse. Deci, vrem să vedem această articulare între centru – județ – localitate, fie că este oraș, fie că este comună. Pentru că există foarte multe dezsincronizări între acestea. Am făcut un inventar și lucrez acum împreună cu asociațiile primarilor, ale președinților de Consilii Județene, ale foștilor prefecți, sunt oameni cu o experiență extraordinară în administrație și care au venit la mine de la începutul mandatului și până acum, ne întâlnim din când în când, ca să vedem care sunt micile blocaje din administrație care fac ca de exemplu să nu funcționeze un întreg proces. Pentru că sunt lucruri foarte mici pe care le putem optimiza. Desființezi, să spunem, un anumit tip de aviz și asta deschide de fapt o cale spre a fluidiza administrația.
Dan Bucura: Din punct de vedere al personalului cu care dumneavoastră lucrați, pe mandatul lui Liviu Dragnea, ministrul de dinaintea dumneavoastră la Dezvoltare, au apărut o serie de, nu le-aș numi scandaluri, dar o serie de bârfe în presă legate de oameni care au fost aduși acolo pe alte criterii, pe persoane care ocupau funcții nu tocmai corespunzătoare pentru pregătirea lor. Ați făcut, să spunem așa, curățenie în minister, aveți o nouă echipă și aveți niște oameni pentru care garatați 100% sau ați mai păstrat din resursa umană găsită acolo?
Vasile Dâncu: Deci noi am negat încă de la început ca Guvern, nu putem să eliminăm oameni din ministere, din echipe care lucrează de zece ani, de cinsprezece ani, echipe de funcționari publici, care au ocupat aceste locuri prin concurs. Sigur, au plecat secretari de stat în aeastă perioadă, au venit câțiva secretari de stat noi, încă sunt în proces de headhunting, încerc să caut în continuare specialiști, am luat deja în echipa mea oameni din societatea civilă care au lucrat în domeniul acesta al reformei în administrație, am câțiva oameni și pentru optimizarea altor procese din zona guvernamentală în domeniul culturii pe care o coordonez eu. Am deschis concursuri acum incusiv pentru posturi care nu erau ocupate în Minister. Posturi importante, de director, de exemplu, care nu erau ocupate sau ocupte cu interimat de multă vreme.Acum am deschis concursuri transparente și sper să îmi completez echipa în acest moment. Ceea ce s-a discutat înainte erau funcții de consilieri care vin și pleacă, nu era vorba despre oameni care să fie în zone importante de decizie în acest minister. Acest minister are un pronunțat caracter tehnic. Ca să te pricepi la administrație, nu poți aduce pe cineva din afară care nu a lucrat în administrație, care nu este un jurist specializat în administrație. Ca să faci dezvoltare teritorială, de asemenea, ca să faci urbanism. Avem Compania Națională de Investiții în care există oameni specializați în construcții, arhitecți care se ocupă de proiecte, deci este greu să aduci politruci într-un sistem care este eminamente tehnic, cum este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. De aceea au plecat odată cu vechiul guvern câțiva secretari de stat și au mai plecat unii oameni, dar în rest noi ne-am ocupat de a continua foarte repede și de a relua procesele acestea și a le duce mai departe. Nu am încercat să facem schimbări de dragul schimărilor. Sigur că în acest proces mai pierdem oameni. Vedem că într-o strategie la care lucrăm cineva este ineficient pleacă sigur, dar nu am făcut, să-i zicem așa, un fel de epurare din minister în momentul când am venit. Am văsut că și am cerut, în primul rând a fost o curiozitate jurnalistică, sociologică a mea, am cerut CV-uri pentru șefii unor departamente importante de care avem nevoie în această perioadă să văd vechimea pe care o au în minister, unde au mai lucrat în domeniul respectiv, deci ce experiența au înainte de a ajunge acolo. Am fost satisfăcut de ceea ce am văzut în ceea ce privește posturile principale. Acum însă suntem într-un proces de a aduce oameni noi, foarte mulți specialiști, încercăm să aducem specialiști tineri de la universități. Sunt și ONG în domeniul acesta în care lucrăm noi, care sunt foarte buni actori pe piața aceasta a controlului public în ceea ce privește administrația și încerc să ne întărim și cu oameni care sunt specialiști și care au experiență în domeniul acesta, în zona civică. Dar, cum spuneam, nu am făcut o epurare.
Dan Bucura: O altă particularitate a ministerului pe care îl conduceți este că are un buget mare, foarte mare, pe care parțial îl redirecționează către comunitățile locale. Această poveste a dat de-a lungul timpului naștere multor semne de întrebare. Multe chestiuni de genul acesta le-am regăsit inclusiv în dosarele instrumentate de DNA. Președinți de la Consiliile Județene care, cu banii pe care îi primeau de la Minister, îi redirecționau către firme de casă, către prieteni apropiați, incusiv recent dosarul președintelui Uioreanu. Acuma, sigur, o să-mi spuneți că ministerul dă drumul la bani iar ce fac oamnii aceia în comunitățile locale este treaba lor și a DNA-ului care veghează asupra lor. Pe de altă parte, de ce am crede mai mult că Vasile Dâncu împarte cu mai multă bunăcredință decât predecesorii domniei sale acești bani către anumite comunități care cu acești bani să-și poată face niște interese până la urmă mai mult sau mai puțin obscure?
Vasile Dîncu: Nu trebuie să credeți pe nimeni pe cuvânt, dar eu am creat condiții pentru o vizibilitate a tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu, o vizibilitate perfectă, o transparență totală și apoi avem un proiect care înseamnă redistribuirea tuturor resurselor în funcție de criterii foarte clare, în funcție de niște seturi de indicatori pe care îi folosim pentru orice. Și vă dau câteva exemple: Progamul Național de Dezvoltare Locală PNDL, despre asta s-a discutat. Sigur că în anii trecuți fiecare guvern a dat cumva într-un fel sau altul spre partidul din care făcea parte un procent de 5-7% mai mult, am făcut o analiză pe toate aceste domenii, pe toate proiectele necesare, pentru că a fost o discuție politică în momentul în care am ajuns eu la acest minister și atunci am hotărât. Toate proiectele care se fac și care sunt acceptate de Minister pentru a fi finanțate se fac printr-o transparența totală, dacă vă uitați pe site-ul nostru deja avem inclusiv ordinele de ministru, inclusiv toate proiectele care există în PNDL, de exemplu, sunt trecute acolo. Toate proiectele acestea sunt trecute cu fazele de finanțare în care se află. Sunt trecute criteriile după care alegem atunci când se jurizează proiectele respective. Am prezentat și o să prezint în comisia de Administrație Publică, în comisiile reunite de regulă, toate criteriile după care stabilim inclusiv această reechilibrare a bugetelor locale. Dar asta se face de către Ministerul de Finanțe printr-o formulă. Am testat de-a lungul anilor mai multe formule și acum discutăm pentru că nicio formulă nu este perfectă și în localitățile care au nevoie de un sprjin din partea guvernului pentru a reechilibra bugetele locale, uneori se plâng că o formulă sau alta îi dezavantajază. Dar eu am următorul argument: Nu hotărăsc nimic eu singur.Tot ceea ce hotărăsc pun în vizibilitate și, în același timp, în echipe de specialiști. Acești specialiști au criterii, optimizează multicriterial atunci când iau o decizie și toate aceste lucruri le facem și cu consultarea Comisiei, unde există membri din toate partidele. Ei pot să vadă foarte clar crirteriile după care se face și nu luam nicio decizie care să aibă vreo formă, să spunem așa, politică ca și argument. Acesta este un angajament pe care ni l-am luat. Dacian Cioloș a reiterat acest lucru și acum, cu ocazia dezbaterii legate de voturi. Încercăm să reparăm chiar și lucrurile care înainte au fost un bun indicator, pentru că eu am adunat toate criticile care s-au făcut la programe, pentru ca să vedem ce să nu mai facem noi în continuare. Am discutat cu liderii partidelor reprezentate în Parlament de mai multe ori asupra criteriilor pe care le vom folosi în viitor și cred că am obținut o modalitate de control parlamentar și control public care să mă scutească de a mai fi criticat pentru asta. Nu decid nimic după mintea mea și după capul meu, ci căutăm întotdeauna să luăm decizii comune și transparente. Aceasta este filozofia guvernului nostru.
Dan Bucura: Am înțeles. Și o ultimă întrebare scurtă înainte de a ieși din zona ministerului și a ne muta puțin în politic, dacă ar fi să identificați una, și numai una, dintre realizările dumneavoastră în ultimele trei luni la minister, care credeți că este cea mai importantă?
Vasile Dâncu: Nu aș putea să spun despre una singură care ar fi foarte importantă. Aș putea să spun că am definitivat, și asta este strategia pe care mi-am pus-o încă de la început, să definitivez câteva strategii care erau pregătite și care nu aveau în acel moment un proiect calendaristic foarte clar, nu aveau măsurile și etapele foarte clare sau aveau etape foarte lungi de 3-4 ani, Strategia de Dezvoltare Teritorială la care am lucrat și care este aproape gata, împreună cu mulți specialiști, cu echipe, împreună cu societatea civilă, și modificări legate de strategia funcției publice, facem acum un comitet ministerial și aceste două strategii, după părerea mea, sunt fundamentale. Am lucrat și la strategia legată de Institutul Național de Administrație, dar pe ăsta nu îl pun pentru că încă nu am terminat, încă discutăm mai multe variante.
Vasile Dâncu: Avem deja trei scenarii pentru organizare şi încă n-am hotărât între ele, însă a fost o perioadă foarte lungă, în care am avut nevoie să discut cu sute de specialişti. Am discutat cu profesori de la universitate, am văzut ceea ce i-a nemulţumit faţă de documentele create până în acel moment şi acum putem spune că avem două trasee secvenţializate deja în ceea ce priveşte funcţia publică şi dezvoltarea teritorială, descentralizarea administrativă. Aceste două lucruri le-am definitivat şi am lucrat foarte mult împreună cu echipa mea până în acest moment. Le punem în dezbatere publică, în timpul ăsta lucrăm în continuare pentru optimizare, conceptul îl avem şi avem şi deja câteva alegeri politice importante pe care le-am făcut, alegeri de politică publică, să spunem aşa.
