Cel puțin 10 persoane înarmate care au atacat duminică, 6 august, o bază militară a armatei din Venezuela erau încă de negăsit în noaptea de luni spre marți, 7 spre 8 august, aceștia ascuzându-se de autorități. Grupul echipat cu mitraliere și lansatoare de grenade a făcut parte dintr-o trupă organizată de aproximativ 20 de persoane care au încercat să inițieze o revoltă armată împotriva liderului venezuelean în noaptea de duminică, 6 august. Nicolas Maduro a promis, la rândul lui, ”o pedeapsă maximă” pentru cei care se află în spatele rebeliunii.
Atacatorii de duminică au țintit Fortul Paramacay, sediul Batalionului de Tancuri nr. 41. Doi soldați au fost uciși într-un schimb de focuri care a durat câteva ore. După înăbușirea revoltei, Maduro a spus în adresarea sa săptămânală la televiziunea din Venezuela că persoanele implicate aveau ca țintă depozitul de arme al unității. Armata din Venezuela a comunicat că 93 de puști automate și 4 lansatoare de grenade au fost furate, potrivit informațiilor diseminate de jurnaliștii de la ziarul britanic The Times.
De asemenea, guvernul din Venezuela a fost ținta unui atac cibernetic ieri, atunci când o serie de site-uri care le includ pe acelea ale Curții Supreme, ale Parlamentului și ale unor companii private au fost atacate de un grup de hackeri numit Gardienii Binari. Ei au postat un mesaj care chema la revoltă alături de un desen din filmul ”Marele dictator” (The Great Dictator), de Charlie Chaplin, conform The Times.
Rebelii vor fi vânați până la ultimul, iar Armata din Venezuela îi rămâne fidelă lui Maduro
După înăbușirea revoltei, oficiali ai Partidului Socialist de guvernare (susținătorii lui Maduro) au comunicat marți că 8 dintre atacatori au fost capturați. Ernesto Villegas, ministrul informațiilor, a postat pe Twitter o fotografie despre care a spus că prezintă 7 dintre suspecți, unii dintre care aveau fețe tumefiate. Nicolas Maduro le-a spus telespectatorilor: ”Unii dintre cei care au scăpat sunt căutați în mod activ, și îi vom captura.”, potrivit sursei citate.
Până acum, Armata a rămas loială Guvernului controlat de socialiștii conduși de Maduro, însă există semne de încordare în rândurile forțelor armate, care joacă un rol substanțial în economia țării.
În timpul raidului asupra Fortului Pamaracay, pe rețelele de socializare a circulat un videoclip care arăta cel puțin 12 persoane în uniforme militare, mulți cu fețele acoperite. Juan Carlos Caguaripano, purtătorul de cuvânt al grupului și fost căpitan în Garda Națională din Venezuela, a spus că revolta are ca scop să restaureze ordinea constituțională și că aceasta nu constituie o lovitură de stat: ”Este o acțiune civică și militară pentru a restabili ordinea constituțională. (…) Însă mai mult decât atât, este pentru a salva țara de la distrugere totală”, conform sursei citate.
Maduro a instaurat oficial dictatura, însă SUA îi pot distruge economic regimul în doi timpi și trei mișcări
Adunarea Constituantă a lui Maduro, care are puterea de a dizolva toate instituțiile guvernamentale, a fost inaugurată vineri, 4 august, în ciuda avertismentelor din străinătate că acest pas ar adânci criza din Venezuela și ar scoate în evidență falsificarea votului desfășurat pentru a alege cei 545 de membri ai noului corp legislativ.
Marco Rubio, senator republican din Florida și unul dintre principalii consilieri politici ai președintelui SUA Donald Trump pe spațiul Americii Latine, a arătat luni, 7 august, că sancțiuni adiționale împotriva regimului din Venezuela – inclusiv împotriva tutror celor 545 de membri ai Adunării Constituante – ar putea fi iminente. Noile sancțiuni ar putea-o include pe Cilia Flores, soția lui Maduro, și fiul său, de asemenea numit Nicolás.
O măsură mult mai severă pe care SUA o are în vedere este un embargo impus companiei petroliere de stat din Venezuela, PDVSA. SUA cumpără jumătate din producția acesteia, iar compania asigură 95% din veniturile din export ale Venezuelei. Un embargo ar cauza, probabil, un colaps complet al economiei Venezuelei și o criză umanitară.
Noul parlament contestat al lui Maduro a decapitat Procuratura Generală din Venezuela
Protestele anti-guvernamentale din ultimele 4 luni au provocat cel puțin 125 de morți. Adunarea Constituantă înlocuiește Adunarea Națională, parlamentul ales în mod democratic, aflată din ianuarie 2016 sub controlul opoziției după un masiv vot de protest împotriva președintelui Maduro și a Partidului Socialist condus de acesta.
Contrar declarațiilor lui Maduro că noul corp legislativ va promova ”pacea și reconcilierea”, acesta din urmă a luat cu promptitudine măsuri de reprimare a oponenților politici ai președintelui venezuelean. Acesta a aprobat unanim demiterea Luisei Ortega, Procurorul general al Venezuelei din 2007 (aflată în această funcție și în timpul mandatului fostului președinte, fondatorul actualului regim), înainte să se transforme într-un critic fățiș al puterii de la Caracas în acest an. Acesteia i-au fost înghețate activele și are interdicție de a părăsi țara. De asemenea, Diosdado Cabello, vicepreședintele partidului de guvernare, a descris-o pe Ortega drept ”o contra-revoluționară” și și-a manifestat susținerea față de propunerea venită din sânul partidului socialist de a ridica imunitatea parlamentară tuturor parlamentarilor din opoziție.
În funcția de procuror general al Venezuelei a fost numit Tarek William Saab, un loialist al guvernului și unul din cele câteva zeci de oficiali venezueleni supuși, în prezent, sancțiunilor din partea Trezoreriei SUA, acestora fiindu-le interzis accesul și activitatea de afaceri pe teritoriul SUA și cu cetățeni ai Statelor Unite. Nicolas Maduro și Tareck El Aissami, vicepreședintele Venezuelei, sunt de asemenea pe listă.
Venezuela se îndreaptă cu pași repezi spre teroarea de stat
Regimul dictatorial – poate fi numit așa cu toate valențele încastrate în cei doi termeni, din moment ce parlamentul ales de popor a fost substituit de simulacrul de adunare constituantă a lui Maduro ”aleasă” de 2,5 milioane de votanți din cei aproape 30 de milioane câți există în țară – dispune în prezent de toate instrumentele pentru a iniția un val de teroare împotriva tuturor cetățenilor Venezuelei care i se opun.
Dictatorul de la Caracas a avut grijă, după venirea sa la putere, să stimuleze forțele armate ale Venezuelei prin salarii mari și multe concesii, inclusiv controlarea anumitor sectoare strategice, însă tradițional civile, ale economiei țării latino-americane. Pe măsură ce nivelul de trai al tuturor venezuelenilor scădea, creșteau privilegiile acordate armatei. Se poate spune acum că noul regim politic instaurat pe 4 august la Caracas de continuatorul lui Hugo Chavez este unul în care suveranitatea statului cu sursă în corpul cetățenesc a fost uzurpată de un grup restrâns de politicieni. Aceștia din urmă nu reprezintă nici măcar toată clasa politică a țării în care există o puternică opoziție reprezentată în parlamentul legitim. În schimb, grupul format din Nicolas Maduro și acoliții săi din pretinsa adunare constituantă stăpânește cu mână de fier Partidul Socialist și își bazează controlul asupra întregii țări pe controlul politic asupra armatei și celorlalte instituții militarizate ale Venezuelei.
În aceste condiții, se poate afirma că Nicolas Maduro îi amenință din postura de președinte al Venezuelei cu moartea sau aruncarea în închisoare pe toți cei care îndrăznesc să se ridice în mod activ împotriva regimului de la Caracas ori să-i aducă reproșuri și critici. Regimul Maduro se transformă foarte rapid într-o formă organizată și ierarhizată militar a terorismului de stat, efectuat la ordinul dictatorului socialist de oamenii în uniforme plătiți din banii statului – un stat care, conform Constituției, ar trebui să apere libertățile fundamentale și să le ofere cetățenilor, ca bunuri publice, siguranța vieților și proprietăților lor. Rămâne de văzut care va fi deznodământul crizei atât pentru Maduro cât și, mult mai important, pentru poporul Venezuelei.
