UPDATE 16 februarie
Ca urmare a unei solicitări scrise adresate de PSnews.ro Guvernului privind calitatea de angajat a Elenei Botezatu în cabinetul Cioloş, Executivul a răspuns:
„Doamna Elena Botezatu este angajata Guvernului din 09.12.2015 și este consilier în cadrul Cabinetului Consilierului de Stat Dragoș Pîslaru”.
–––––––––
Liviu Dragnea a fost preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Teleorman între 2000 şi 2012, cu scurtă întrerupere, de mai puţin de o lună, între ianuarie şi februarie 2009, când a îndeplinit funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor în guvernul Emil Boc 1 (format din PDL şi PSD). În calitate de preşedinte de CJ, Dragnea a cheltuit peste 100.000 de euro pe Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Teleorman 2010-2020, un document care, însă, nu a fost aplicat niciodată – dovadă stau standardele de viaţă în continuare scăzute ale teleormănenilor. Ba mai mult: din banii pentru Strategie, a fost plătită o firmă de casă a PSD-ului, după cum veţi vedea mai jos.
Pe 25 ianuarie, redacţia PSnews.ro a adresat o solicitare scrisă Consiliului Judeţean Teleorman, în baza Legii nr. 544/2001, în care întrebam următoarele:
– când a fost adjudecat proiectul și care a fost valoarea contractului privind Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Teleorman 2010-2020;
– când a fost adjudecat proiectul și care a fost valoarea contractului privind Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Teleorman 2008-2013.
Pe 1 februarie, am primit următorul răspuns:
– “Proiectul numit iniţial «Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Teleorman 2008-2013» a fost implementat în perioada 21 septembrie 2009 – 20 martie 2011 în conformitate cu prevederile contractului de finanţare nr. 54 semnat în data de 21.09.2009 cu Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Valoarea contractului de finanţare a fost de 440.300 lei fără TVA, din care 98% au fost fonduri europene nerambursabile şi 2% contribuţie proprie a Consiliului Judeţean Teleorman. (Cu alte cuvinte, UE a alocat 431.494 de lei, adică în jur de 101.770 de euro, la cursul mediu de circa 4,24 lei/euro al lunii septembrie 2009 – n.r.)
– Titlul iniţial al proiectului «Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Teleorman 2008-2013» a fost modificat în «Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Teleorman 2010-2020», modificarea fiind justificată de faptul că titlul iniţial a fost dat în momentul întocmirii cererii de finanţare, respectiv în anul 2008, iar elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a fost demarată şi finalizată în anul 2010. Deoarece a apărut o neconcordanţă între perioada din titlu şi perioada pentru care a fost elaborată strategia de dezvoltare a judeţului s-a propus modificarea orizontului de timp al acesteia pentru perioada 2010-2020 şi respectiv modificarea titlului proiectului. În acest scop a fost transmisă către Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Notificarea nr. 2/05.10.2010, prin care s-a solicitat modificarea titlului contractului de finanţare nr.54 din 21.09.2009, în «Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Teleorman 2010-2020». Prin adresa nr. 9567/13 octombrie 2010, s-a primit avizul favorabil din partea ministerului pentru modificarea titlului proiectului.
– «Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Teleorman 2010-2020» a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean teleorman nr. 120 din 29 octombrie 2010 iar după aprobare a fost postată pe site-ul oficial al Consiliului Judeţean Teleorman (http://www.cjteleorman.ro/SMIS%203033%20Strategia%20de%20Dezvoltare%20Durabila%20a%20judetului%20Teleorman%202010-2020%20.pdf), unde se află şi la ora actuală”.
Câteva cuvinte despre ideile din strategia lui Dragnea pentru Teleorman
Documentul este stufos (are 336 de pagini), însă vom reda aici, cu titlu exemplificator, viziunea expusă la pagina 183:
“Îmbinarea între tradiție și inovare va aduce județului Teleorman un nivel sporit de bunăstare.
Revitalizarea tradiției industriale, crearea unui centru regional de competitivitate în sectorul agro industrial și dezvoltarea mediului antreprenorial vor constitui baza pentru reconstrucția economiei locale. Județul Teleorman se va dezvolta gradual, urmărindu-se reducerea disparităților și echilibrarea nivelului de dezvoltare între spațiul rural şi urban, dar și repoziționarea în plan național, prin definirea și susținerea unei identități locale.
Aceste ținte ambițioase pot deveni realitate prin parteneriate locale și regionale solide, de lungă durată”.
Altă parte care ne-a atras atenţia este analiza SWOT a judeţului Teleorman, care debutează la pagina 171 a PDF-ului. (Trecem peste poticnelile lingvistice, precum folosirea repetată a cuvântului „accesabilitate” , confuzia între „datorită” şi „din cauza” sau dezacorduri ca„limitată la micii întreprinderi”.) Acolo, la categoria „Puncte tari”, secţiunea „Mediul antreprenorial”, scrie negru pe alb: „creștere constantă a numărului de firme între 2005 şi 2008”, dar, imediat mai jos, „scădere a numărului de firme în toate sectoarele în 2009”. Mai mult, dacă, la „Puncte tari”, întâlneam secţiunea „Potenţial turistic” (cu enumerarea unor elemente ilustrative), la „Puncte slabe”, găsim „lipsa potenţialului turistic”.
Firma cu multe nume interesante. Anul 2010 – mană cerească
Cele mai multe grafice şi hărţi de intensitate din strategie au fost realizate de către GEA (Grupul de Economie Aplicată – n.r.) Strategy & Consulting.
Redacţia PSnews.ro a consultat la Registrul Comerţului informaţiile despre această firmă (înfiinţată pe 14 decembrie 2006) şi a descoperit că anul 2010 (ulterior celui în care a fost semnat contractul de finanţare pentru Strategie) s-a dovedit extrem de bănos pentru societate, al cărei profit net a explodat de la 41.275 lei (în 2009) la 1.215.904 lei (o creştere de peste 29 de ori). Apoi, indicatorul s-a prăbuşit la 177.947 lei în 2011. După rezultate decente în perioada 2012-2014, compania a trecut pe pierdere în 2015, consemnând un rezultat negativ de 105.820 de lei, aşa cum puteţi vedea mai jos.
Mai mult: am găsit în acţionariatul şi în administrarea societăţii nume sonore, a căror listă o puteţi citi mai jos.
Daniel Dăianu (fondator)
Membru în Consiliul de Administraţie al BNR, fost prim-vicepreşedinte al ASF şi fost ministru de Finanţe între 1998 şi 1999, Daniel Dăianu fusese, în 2009, europarlamentar PNL, mandatul lui încheindu-se cu două luni înainte de semnarea contractului de finanţare pentru Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Teleorman.
Registrul Comerţului îl indică pe Dăianu drept administrator în BCR, CEC Bank, Bursa Română de Mărfuri, Macroanalitica, DD şi Asociaţii precum şi acţionar – printre altele – în Bavaria Leasing, Bavaria Broker de Asigurare, Macroanalitica, Direct Factor IFN etc.
Acelaşi Direct Factor IFN apare în declaraţia de interese a senatorului UDMR Verestoy Attila, disponibilă AICI. Totuşi, Daniel Dăianu anunţa, în 2010, că a ieşit din asocierea cu Verestoy, conform incomemagazine.ro.
În 2012, Daniel Dăianu a intrat în atenţia presei după ce a declarat că a fost păgubit de Cristian Sima (cunoscut ca „brokerul fugar”) cu 280.000 de euro, a relatat romaniatv.net.
Liviu Voinea (fondator)
Cunoscut şi ca „Tom Bugeţel” (o poreclă despre care a declarat că nu îl supără), Liviu Voinea a fost ministru delegat pentru Buget în guvernele Ponta 2 şi 3 (susţinut de PSD). El îndeplineşte, în prezent, funcţia de viceguvernator al BNR. În mandatul ministerial, Voinea a propus o schemă fiscală prin care persoanele cu venituri mici pot obţine o reducere a ratei cu 35% – măsură criticată de opoziţie ca populistă şi denumită „electorată”.
Un profesor la ASE şi doi oameni ai lui Cioloş: Valentin Cojanu, Dragoş-Nicolae Pîslaru (fondatori) şi Elena Botezatu (asociat)
Cei trei au lucrat pentru Institutul European din România, elaborând, în 2010, studiul „Potenţialul competitiv al creşterii economice: linii directoare pentru o nouă politică industrială în România” (disponibil AICI).
Valentin Cojanu este profesor de economie internaţională la ASE. O scurtă prezentare a sa şi a celorlalţi doi este disponibilă în studiul amintit.
Elena Botezatu, potrivit propriului profil de LinkedIn, activează, din decembrie 2015, în calitate de consilier la cancelaria premierului Dacian Cioloş. Totuşi, numele ei nu figurează pe lista consilierilor prim-ministrului.
Celălalt tehnocrat, Dragoş Pîslaru (lector la ASE – Relaţii Economice Internaţionale), este identificabil pe site-ul Guvernului, fiind numit, la începutul lunii decembrie, consilier de stat pe politici economice.
Revenind la Institutul European din România (care funcţionează sub autoritatea Guvernului şi în coordonarea MAE, după cum îi arată statutul): preşedintele Consiliului de Administraţie al IER este prorectorul SNSPA Alina Bârgăoanu, colaboratoare a fondatorului SNSPA, Paul Dobrescu. În anii ’90, profesorul Dobrescu a lucrat în calitate de consilier pe probleme de mass media al preşedintelui Ion Iliescu. De altfel, în CA al IER regăsim alte două nume sonore din primul mandat al lui Iliescu: academicianul Răzvan Theodorescu (preşedintele Radioteleviziunii Române între 1990 şi 1992) şi Sergiu Celac (ministrul Afacerilor Externe în cabinetul Petre Roman 1).
Florin Vasile Cîţu (fondator)
Analistul Florin Cîţu a devenit cunoscut atât pentru poziţiile critice la adresa guvernului Victor Ponta şi a politicii monetare duse de BNR, cât şi pentru procesul împotriva ING Bank, care l-a concediat, în 2011, din funcţia de trezorier-şef. Detalii privind conflictul dintre Cîţu şi ING sunt disponibile, pe larg, pe blogul analistului Radu Soviani, fost purtător de cuvânt al ASF.
Registrul Comerţului îl indică pe Florin Cîţu ca acţionar şi administrator al Macroanalitica SRL.
Laurian Lungu (fondator)
Analist economic, deţinător al unui titlu de doctor şi al altuia de MBA, Laurian Lungu este coleg cu Daniel Dăianu şi Florin Cîţu în Macroanalitica SRL, având aceeaşi dublă calitate de acţionar şi administrator.
Bianca Adriana Păuna (fondator)
Pentru articolul de faţă, singura informaţie relevantă disponibilă pe Internet legate de Bianca Păuna este aceea că a lucrat, în 2006, în calitate de cercetător, pentru ONG-ul Centrul Român de Politici Publice, alături de Liviu Voinea şi de Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.
În încheiere, nu putem să nu remarcăm că, în ciuda criticilor vehemente formulate de PSD împotriva guvernării Boc, Dragnea nu a dus-o deloc rău, ba chiar a reuşit să aducă la masă şi câţiva oameni de casă ai PSD-ului, pe o mulţime de bani europeni. Atât doar că, din câte se pare, fondurile UE au fost înghiţite degeaba: opera firmei de casă a PSD-ului, de peste 330 de pagini, nu a fost pusă niciodată în practică, lucru care se vede pe teren: omul de rând din Teleorman în continuare face grimase când îl întrebi despre nivelul de trai.
