Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Muscalu, a declarat joi că numărul cererilor de apărare a independenței și reputației unor magistrați a fost și în 2014 „destul de ridicat”, ceea ce arată, în opinia sa, că politicienii sau alte persoane publice ar trebui să renunțe la „obiceiul de a trasa direcții pentru zona justiției”.
„Noi am înțeles foarte bine dificultatea acestui an, pentru că au fost două etape electorale și în dezbaterile publice pe aceste două etape electorale temele de justiție normal că au constituit uneori probleme importante în dialogul public. Am atras atenția că nu avem un instrument la îndemână de a sancționa și nici nu cred că ne dorim să aplicăm sancțiuni administrative sau de altă natură, vrem însă, și sperăm ca în continuare să se înțeleagă acest lucru, ca în zona publică aceste teme concrete pe justiție să fie date la o parte. Cred că politicienii sau persoanele publice trebuie să înțeleagă că pot atrage atenția, în virtutea dreptului la informare pentru societate, pe o anumită temă, dar trebuie să renunțe la obiceiul de a dezbate public, de a veni cu soluții, de a face judecăți publice, de a trasa eventuale direcții pentru zona justiției. Din păcate, și anul acesta numărul cererilor de apărare a independenței și reputației a fost destul de ridicat”, a declarat vicepreședintele CSM într-o conferință de presă susținută cu prilejul încheierii mandatului.
În contextul discuțiilor pe tema modificării legilor justiției, care trebuie adaptate noilor realități ale sistemului judiciar, Gheorghe Muscalu s-a referit și la modul în care se fac numirile în funcțiile de conducere ale structurilor Ministerului Public.
„S-a pus mult timp în discuție, în principal pe zona numirilor la nivelul funcțiilor de conducere de vârf din cadrul Ministerului Public, implicarea altor puteri. Cred că soluția pentru a înlătura orice dubiu cu privire la implicarea politică din partea ministrului Justiției și președintelui României, soluția corectă, este de a se realiza o dezbatere reală pe această problemă și să se ajungă eventual să se spună că este corect a se continua în această modalitate, opinie cu care mărturisesc că eu nu sunt de acord, sau de a se merge pe linia care este reglementată la acest moment pentru numirea funcțiilor de conducere de vârf la ÎCCJ, și anume, de a responsabiliza CSM în secția respectivă și de a propune președintelui României numirea respectivă”, a spus vicepreședintele CSM, potrivit agerpres.ro.
Un alt subiect atins a fost cel al integrității magistraților, în condițiile în care peste 100 de judecători și procurori au ieșit din sistem doar în ultimul deceniu, după ce au fost cercetați și condamnați în dosare penale.
„Din păcate, cineva făcea o analiză în urmă cu puțin timp, conform căreia în ultimii 10 ani au ieșit din sistem, ca urmare a condamnărilor, ca urmare a implicării în dosare penale, aproape 100 de judecători și procurori. Vă mărturisesc că este foarte mult iar acțiunile noastre, atât ale judecătorilor, cât și ale procurorilor membri ai CSM, în ultima perioadă s-au axat în întâlnirile pe care le-am avut cu colectivele de judecători și procurori pe aceasta temă. (…) Ceea ce am vrut să transmitem în întâlnirile noastre a fost faptul că într-un sistem care se vrea să fie consolidat, și mă refer la magistratură (…), trebuie să eliminăm aproape total aceste comportamente. Pe parcursul anului 2014, din păcate, numărul de solicitări pentru încuviințarea percheziției, reținerii, a arestării preventive sau arestului la domiciliu venite de la DNA, în principal, dar și de alte unități de parchet, a fost destul de mare”, a apreciat Muscalu.
În opinia sa, sistemul judiciar are de suferit și ca urmare a pierderii unor magistrați cu experiență, doar în ultimul an fiind pensionați 75 de judecători și 45 de procurori.
