Victor Ciutacu, amintiri de la Revoluție: A strigat unul ”Dictatorul a fugit!” Inițial am crezut că e un nebun

Prezent la emisiunea „Puterea Știrilor”, jurnalistul Victor Ciutacu a apreciat că România s-a schimbat enorm în ultimii 30 de ani și că nu se poate compara cu perioada dinainte de 1989 din niciun punct de vedere, de la drepturi și libertăți individuale, până la prosperitatea de acum.

„Erau oameni care aveau un venit sigur la vremea respectivă, iar cu acesta își asigurau toate nevoile imediate și care acum, în jungla asta capitalistă, au rămas fie cu venituri infime, fie deloc. De aceea sunt unii care se referă elogios la perioada dinainte de 1989,  că „pe vremea aia îmi dădea statul o casă și un salariu, pentru că erai angajat forțat””, a spus Victor Ciutacu la ”Puterea Știrilor”.

În opinia jurnalistului de la România TV, regimul comunist a avut și lucruri bune, cum ar fi dezvoltarea industrială, care asigura locurile de muncă și chiar creșterea unei țări.

„Marii proprietari interbelici dețineau fabrici, dar țara nu era una bogată când s-a instalat comunismul. Comuniștii întâi le-au luat capitaliștilor fabricile și apoi s-au apucat să construiască altele. Aproape toată marea industrie românească, cu foarte puține excepții cum sunt marile repere industriale preluate de la industriașii interbelici, nu era la același nivel la care fuseseră preluate, ci s-a investit enorm în oameni, în tehnologie. Administrația comunistă a țării era o dictatură mascată, într-o democrație stricată, să nu uităm că participa un singur partid la alegeri și le și câștiga” a precizat Ciutacu.

”Primul lucru pe care l-am făcut a fost să pornesc televizorul”

În 1989, Victor Ciutacu era student în anul I, provenind dintr-o familie care asculta Europa Liberă. Cu toate acestea, spune că își amintește că începutul Revoluției i s-a părut contradictoriu, negândindu-se nicio secundă că Ceaușescu putea atât de vulnerabil, așa că pe în data de 22 decembrie a plecat din ”București către casă, la Sinaia”.

„Am ajuns cu trenul acasă, la Sinaia și la un moment dat, venind dinspre gară, iese un tip pe geamul unei clădiri și strigă: „Dictatorul a fugit!” Inițial am crezut că e un nebun, însă cum aveam de gând să trec și pe la locul de muncă al părinților mei, la Uzina Mefin Sinaia, întâlneam tot mai mulți protestatari, moment în care am înțeles că se întâmplă ceva. Când am trecut pe pasarela din perimetrul uzinei, am văzut câțiva muncitori, care dădeau jos sloganurile comuniste de pe clădiri. Am ajuns acasă la prânz, după plecarea lui Ceaușescu, și primul lucru pe care l-am făcut a fost să pornesc televizorul, deși în mod natural nu aveam de ce să o fac, pentru că ziua, teoretic, nu era program. Atunci am văzut scena cu Ion Caramitru și cu Mircea Dinescu de la televizor, după care i-am sunat pe părinții mei la muncă, să le spun ce se întâmplă și că se transmite în direct la televizor”, a povestit Victor Ciutacu.

”A minimaliza orice act de curaj la vremea respectivă mi se pare o blasfemie”

În zilele care au urmat, jurnalistul spune că a urmat tot entuziasmul acelei Revoluții, intenționând să se întoarcă la București, ca să se alăture Revoluției, dar părinții lui s-au împotrivit.

„M-am sfâșiat câteva zile între dorința de a mă alătura Revoluției și de a-i asculta pe părinții mei… A fost și un moment la Sinaia, în care s-a predat celebrul șef al gărzii lui Ceaușescu, celebra secție a V-a a Securității, condusă de generalul Neagoe, care absolut întâmplător era la Sinaia și s-a predat forțelor revoluționare. Mi se pare că e profund nedreaptă aruncarea în derizoriu a oricărui efort făcut la momentul respectiv, sau a oricărui act de curaj. Dincolo de intervențiile externe, pentru că a fost o revoluție cu de toate, a minimaliza orice act de curaj la vremea respectivă chiar mi se pare o blasfemie și o infamie la adresa celor care au murit, la adresa familiilor lor și până la urmă la adresa unei țări întregi, care a trebuit să treacă printr-o baie de sânge ca să stăm noi aici, fără să ne închidă nimeni gura”, a mai spus Ciutacu la ”Puterea Știrilor”.