Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marți, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, că ”ultimele săptămâni au fost foarte intense pentru România”, referindu-se la summitul NATO și la reuniunea liderilor din UE și Balcanii de Vest, la Consiliul European. De asemenea, șeful statului a spus că nu crede într-un scenariu al austerității pentru perioada următoare și a dat asigurări că viitoarele creșteri de taxe și impozite nu vor viza ”oamenii de rând”.
”Dacă ne gândim la ultimele două întâlniri mari, summitul NATO și Consiliul European, ne amintim cu plăcere de rezultatele bune obținute de România pentru România.
Românii sunt mai bine apărați. Dacă ne uităm și la vecinătate, faptul că Ucraina și Moldova au primit statutul de candidat, ne dăm seama că evoluția a fost deosebit de pozitivă pentru România.
Aceste rezultate nu au căzut din cer. Sunt rezultatele unei echipe mari. Foarte multă lume a lucrat foarte mult timp. Aceste rezultate au fost muncite”, a afirmat președintele României.
”Nu accept scenariul austerității”
Întrebat dacă ia în calcul un scenariu al austerității în perioada următoare, șeful statului a spus că nu crede că acest lucru se va întâmpla.
”Nu cred și nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Am avut criza economică din 2009-2011 când s-a încercat combaterea crizei prin măsuri de austeritate și rezultatele nu au fost bune. Nu accept acest lucru pentru România. Planul pe care-l avem a funcționat foarte bine. Guvernul alocă bani pentru investiții și a venit cu pachete de sprijin succesive pentru populație. Acestea vor continua.
Situația e complexă, criza energetică nu s-a terminat. Este important să ne pregătim pentru aceste vremuri care sunt în continuare complicare. Aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alții.
Trebuie să avem răbdare și Guvernul să ia măsurile cele mai înțelepte, să sprijine populația vulnerabilă”, a precizat Iohannis.
Fără taxe mărite pentru ”oamenii de rând”
În privința disputei PNL-PSD pe măsurile fiscale, șeful statului a subliniat că este de acord cu cota unică și împotriva taxei de solidaritate. ”Aceasta din urmă nu mi se pare corectă ca principiu”, a punctat Iohannis.
Șeful statului a spus că a discutat modificările fiscale cu premierul și cu miniștrii, iar ”aceste chestiuni vor fi puse în discuție publică”.
Nu are rost să speculăm chestiuni care poate nu vor probabil niciodată în practică, cum ar fi rationalizarea gazelor. Este un lucru cunoscut că există o serie de impozite și taxe introduse în ultimii ani poate fără a fi foarte bine fundamentate. E nevoie de o modernizare, la asta se lucreză.
I-am rugat să le analizeze să nu apară o povară pentru oamenii de rând, o inhibiție pentru mediul de afaceri. Nu se discută de niciun impozit și nicio taxă pentru oamenii de rând, ci reglementări care poate nu au fost bine gândite”, a adăugat Iohannis.
”Benzina s-a scumpit peste tot”
Klaus Iohannis a mai precizat că Guvernul nu poate să dea toți banii de la bugetul de stat pentru ca prețul carburanților să rămână scăzut, prioritare fiind investițiile.
”Guvernul face atât cât este posibil și acum atât a fost posibil, să coboare prețul cu 50 de bani. Prețul benzinei și al motorinei nu se stabilește după barilul de petrol. S-au scumpit peste tot, evident că există o legătură cu prețul petrolului, dar nu e o legătură directă și nu e așa cum au sperat mulți, că scade prețul la pompă. A fost posibil cât s-a făcut. Bugetul statului nu poate să suporte scumpirile pentru toată lumea. Nu putem să dăm toți banii pentru a subvenționa prețul la benzină și să nu facem investiții.
România nu va avea probleme cu alimentele, dar vom avea efecte ale crizei alimentare, creșterea prețurilor se va reflecta și la noi. Seceta, canicula foarte devreme, furtunile, arată că schimbările climatice se întâmplă și la noi, de aceea România e parte a statelor care vor să lupte cu schimbările climatice. Este nevoie însă de un efort global și până atunci lucrurile trebuie gestionate și în zona micro, respectiv acolo unde e puțină apă potabilă, ea trebuie economisită, pur și simplu, nu există altă soluție”, a spus președintele.
România educată ”se naște greu”
Întrebat dacă este mulţumit de cum arată România educată, Iohannis a spus că e încă ”un proiect în pregătire”.
“Este nevoie de o reformă în sistemul educaţional românesc. Se lucrează la această reformă. Mi-aş fi dorit să ajungem mai devreme în faza să implementăm România Educată. Aceste rezultate (n.r. de la bacalaureat) nu sunt ale României Educate, acum se lucrează pe pachetul de legi. Rezultatul acestui proiect se vor putea vedea după ce trece un ciclu cu legile noi”, a explicat Iohannis.
Întrebat când se va întâmpla acest lucru, Iohannis a răspuns: “Se naşte greu, aşa este. Eu sunt convins că vom avea noua legislaţie în acest an. Ea va putea fi implementată cel mai devreme în următorul an şcolar, iar un ciclu de şcolarizare ştim cu toţii cât durează. Vom vedea dacă a fost bine sau mai necesită echilibrări”.
El a menţionat că pregătirea acestui proiect a fost dificilă din motive politice.
“Au trecut şase ani şi jumătate. Acest lucru arată doar că pregătirea pentru acest proiect a fost dificilă, mai degrabă din motive politice decât tehnice. România educată este un proiect în pregătire şi în desfăşurare, aceste rezultate nu se datorează proiectului România Educată, arată de ce e nevoie de proiectul România Educată pentru care se elaborează acum setul de legi care vor fi adoptate în acest an şi cel mai devreme în următorul an şcolar 2023/2024 începe în fine implementarea proiectului România Educată, care va aduce rezolvări pentru multe din problemele enunţate”, a explicat Iohannis.
Amintim că Ministerul de Finanţe a publicat, luni seară, pe site, proiectul de ordonanţă privind modificarea Codului Fiscal. Documentul prevede modificări în ceea ce priveşte restricţiile impuse microintreprinderilor, creşteri de TVA pentru băuturile cu zahăr şi pentru HoReca, majorarea accizelor la alcool, dar şi impozite pe clădiri diferenţiale în funcţie de valorile stabilite de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.
Astfel, a fost publicat în transparenţă proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri fiscale.
În nota de fundamentare a proiectului se arată că sunt preconizate schimbări în ceea ce priveşte:
Impozitul pe profit
Se propune extinderea facilităţii privind scutirea de impozit a profitului investit şi pentru investiţiile în active utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacităţi de producţie, şi de a le moderniza pe cele existente.
În contextul în care prevederile art. 48 alin.(31) din Codul fiscal se abrogă, se impune corelarea tehnică a prevederilor art. 22 alin. (4) din Codul fiscal.
Impozitul pe dividende. Regimul fiscal aplicabil dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române/persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al UE
Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cele distribuite/plătite nerezidenţilor.
Totodată, pentru evitarea declanşării procedurii de infringement împotriva României, din perspectiva nerespectării principiului nediscriminării prevăzut de TFUE, se propune modificarea prevederilor art. 43 alin. (4) şi a dispoziţiilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul asigurării unui regim naţional de scutire, egal şi echitabil, pentru dividendele interne şi transfrontaliere, plătite de un rezident român, însituaţii comparabile.
Astfel, pentru acordarea regimului de scutire a dividendelor plătite între persoane juridice române, la data plăţii dividendelor, se solicită îndeplinirea următoarelor condiţii:
* pentru persoana juridică beneficiară a dividendelor:
– deţine minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice române care plăteşte dividendele, pe o perioadă de un an împlinit până la data plăţii acestora inclusiv;
– este constituită ca o „societate pe acţiuni”, „societate în comandită pe acţiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandită simplă” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflată sub incidenţa legislaţiei române;
– plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.
* pentru persoana juridică care plăteşte dividendele:
– este constituită ca o „societate pe acţiuni”, „societate în comandită pe acţiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandită simplă” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflată sub incidenţa legislaţiei române;
– plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sauorice alt impozit care substituie impozitul pe profit.
Concomitent, sunt propuse modificări şi pentru dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare pentru a se asigura corelarea condiţiilor pentru acordarea scutirii dividendelor interne/transfrontaliere, în ceea ce priveşte extinderea formelor de organizare pentru societăţi, astfel cum sunt acestea reglementate de legislaţia română.
Se propune, totodată, prin derogare de la prevederile art. 26 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 88 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare, aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal şi în cazul dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat şi/sau fondurilor de pensii facultative, indiferent de procentul deţinerii titlurilor de participare şi de perioada de deţinere a acestor titluri de participare, la data distribuţiei/plăţii dividendelor către aceste fonduri, precum şi impozitarea dividendelor distribuite persoanelor juridice la care statul este acţionar/asociat.
Pentru corelare cu prevederile Titlului II ”Impozitul pe profit” în ceea ce priveşte introducerea impozitării dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat şi fondurilor de pensii facultative, se elimină scutirea de impozit pentru dividendele plătite către fonduri de pensii nerezidente, astfel cum sunt ele definite în legislaţia statului membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Spaţiului Economic European.
De asemenea, se propune şi modificarea corespunzătoare a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, privitor la condiţia legată de forma de organizare pe care persoana juridică română, societate-mamă, trebuie să o îndeplinească pentru a beneficia, la calculul impozitului pe profit, de neimpozitarea veniturilor aferente dividendelor primite de această persoană de la filialele sale situate într-un stat membru al UE.
DETALII AICI: DOCUMENT Ministerul de Finanţe a publicat proiectul de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal. Ce taxe cresc
Revenim cu declarațiile președintelui
