Contactat de PS News, analistul de politică externă Hari Bucur-Marcu a vorbit despre șansele Ucrainei de a adera la NATO, în contextul afirmației secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, care a susținut că aliații NATO au fost de acord ca Ucraina să devină membră a organizației. Analistul susține că „este o formă doar verbală, nu există o procedură prin care un stat membru aflat în război de eliberare a unei părți din teritoriu care este ocupat să poată să devină aliatul NATO”.
„Nu are șanse. De aici și până la a fi aliat NATO e o distanță lungă. Este o formă doar verbală, nu există o procedură prin care un stat membru aflat în război de eliberare a unei părți din teritoriu care este ocupat să poată să devină aliatul NATO. Nu există o asemenea procedură, dar cu siguranță după terminarea războiului Ucraina va fi invitată în NATO.
Rusia de aceea a și început războiul, ca nu cumva să intre în Ucraina în NATO. Ei au declarat treaba asta, s-au simțit amenințați de ideea că Ucraina ar putea să intre NATO. Deci ideea asta a Rusiei, care s-a declarat înspăimântată de perspectiva ca NATO să ajungă la frontierele sale, de aceea a devenit un agresor, a încălcat toate legile internaționale și toate aranjamentele de securitate europene arată că de fapt Rusia în primul rând a început un război în Ucraina cu întregul Occident, cu întreaga comunitate de state euroatlantice.
Această comunitate recunoaște faptul că Rusia este în război cu toți, ca urmare își ia măsuri de a învinge Rusia așa cum poate, fără să fie în război cu Rusia, adică să învingă Rusia în Ucraina. Să fie clar, Rusia nu poate fi învinsă decât la Moscova.
Nu a propus nimeni să invadeze Rusia, ca urmare Rusia va pierde acest război când va vrea ea să recunoască că l-a pierdut. După aranjamentele de pace va intra și discuția despre Ucraina și NATO”, a spus analistul.
Hari Bucur-Marcu a mai afirmat că, în ceea ce privește securitatea României, „toate statele membre NATO își iau măsuri de apărare comună în același fel, nu contează dacă are graniță cu statul agresor sau nu.”
„România nu are un statut țară de frontieră, țară de graniță. Chestia cu granița este mai mult pentru Uniunea Europeană decât pentru pentru NATO. Toate statele membre NATO își iau măsuri de apărare comună în același fel, nu contează dacă are graniță cu statul agresor sau nu. Oricum, nici acum România nu era la graniță cu Rusia, din contră, granița cu Ucraina era graniță pe care nu trebuia să o protejeze ca și când ar fi dincolo de frontieră inamicul, nici până astăzi. Nu așa se măsoară aranjamentele de apărare comună cu Ucraina, de aceea nu se vorbește de front, se vorbește de flanc estic, NATO fiind o organizație militară de tip defensiv, adică pentru apărare comună foarte clară, deci nu-și propune să invadeze nicio țară”, a conchis analistul.
Stoltenberg: „Viitorul Ucrainei este în NATO”
Subiectul aderării Ucrainei la NATO şi al garanţiilor de securitate va fi „un subiect important pe ordinea de zi” la summitul NATO din iulie, care va avea loc la Vilnius, a declarat joi şeful alianţei militare, Jens Stoltenberg, aflat în vizită la Kiev, în timp ce preşedintele ucrainean a insistat pentru o dată fermă de aderare, relatează CNN.
Răspunzând la întrebările reporterilor în timpul unei conferinţe de presă, Jens Stoltenberg a spus că ştie că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va ridica la summit „problema apartenenţei şi a garanţiilor de securitate” pentru ţara sa.
„Viitorul Ucrainei este în NATO. Toţi aliaţii sunt de acord cu acest lucru”, a spus Stoltenberg, evitând totuşi să ofere un orizont de timp pentru aderare. Oficialul a precizat însă că se aşteaptă ca aliaţii NATO „să fie de acord să consolideze în continuare pachetul NATO pentru Ucraina” la summitul din iulie şi a spus că „locul de drept al Ucrainei este în NATO”.
Dar principalul obiectiv al alianţei este acum „să se asigure că Ucraina învinge”, a subliniat Stoltenberg.
