Augustin Zegrean – fost șef al Curții Constituționale a României (CCR) dezumflă îndârjirea președintelui Klaus Iohannis împotriva premierului Viorica Dăncilă.
Prim-ministrul nu poate fi revocat de preşedinte, a declarat Zegrean vineri pentru Mediafax, în contexul cererii lui Klaus Iohannis privind demisia Vioricăi Dăncilă. Juristul a adăugat că poate fi un conflict dacă s-ar aprecia că premierul a îndeplinit un act care ar fi atributul preşedintelui României.
„Prim-ministrul este o persoană propusă de un partid politic, acceptată de preşedinte şi preşedintele desemnează pentru a forma guvernul. Persoana respectivă are la dispoziţie 10 zile pentru a forma guvernul şi programul de guvernare după care se prezintă în Parlament şi i acordă sau nu votul de încredere. După ce Parlamentul acordă votul de încredere se duce din nou la preşedinte care, depune jurământul şi apoi preşedintele numeşte primul-ministru şi guvernul în baza acordată de Parlament. Procedura inversă nu există. Nu este prevăzută în actuala Constituţie din 2003 încoace. Preşedintele nu îl poate revoca pe primul-ministru, care poate fi demis prin moţiune de cenzură de Parlament. În situaţia dată, primul ministru are două variante să accepte cererea preşedintelui să-şi dea demisia, dar nu poate fi obligată sau să nu accepte şi să-şi vadă de treabă în continuare. Cererea preşedintelui are doar un caracter moral sau creează o problemă politică. În funcţie de modul cum se va rezolva această problemă fiecare va deconta politic lucrurile acestea. Altă sancţiune nu există decât una politică. Poporul va fi chemat din nou la urne şi va ţine seama sau nu de acest eveniment”, a explicat Augustin Zegrean.
Fostul judecător CCR a arătat că în Constituţie este reglementat clar că preşedintele este cel care semnează tratatele internaţionale ale României. Totodată, Zegrean a amintit că a mai existat un caz similar în 2012, CCR stabilind atunci că preşedintele reprezintă statul român în relaţiile internaţionale (speța Traian Băsescu versus Victor Ponta privind participarea la reuniunea Consiliului European).
„În ceea ce priveşte politica externă, lucrurile sunt destul de clar reglementate în Constituţie preşedintele este cel care semnează tratatele internaţionale ale României dar tratatele, desigur să negociază de către Guvern şi apoi se supun validării Parlamentului. Din această perspectivă preşedintele este cel care stabileşte înfiinţarea misiunilor diplomatice, a rangului misiunilor diplomatice şi îi numeşte pe ambasadori. În primele două situaţii face singur lucrul acesta, iar în a treia situaţie, la numirea ambasadorilor trebuie semnătura Guvernului, a primul-ministru. În practica Curţii Constituţionale a fost o situaţie în 2012 când atât preşedintele cât şi primul ministru a considerat fiecare că el trebui să reprezinte România la şedinţele Consiliului European şi s-au adresat Curţii Constituţionale. A fost un conflict juridic de natură constituţională şi Curtea a hotărât că preşedintele reprezintă statul român în relaţiile internaţionale, el este cel care merge la şedinţele Consiliului European. Primul-ministru poate să o facă doar în baza unui mandat dat de preşedinte”, a detaliat Zegrean.
