Luna mai se anunță a fi o lună de foc pentru actorii politici esențiali de pe tabla de șah unde se decide soarta României. Concret: o serie de decizii controversate ar putea produce schimbări remarcante în parcursul politic al momentului.
Soarta lui Kovesi, în mâinile CCR
Începem cu prima și poate una dintre cele mai importante decizii care urmează să fie luată joi, 10 mai, și anume: cea în scandalul iscat de cererea de revocare a șefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Amintim că CCR va dezbate, pe 10 mai, sesizarea Guvernului cu privire la existenţa unui conflict între Executiv şi Preşedinţie, în urma refuzului şefului statului, Klaus Iohannis, de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA.
Astfel, după lupte grele date, de o parte și de alta a taberelor, soarta șefei DNA ar putea avea miercuri o sentință finală, în care Iohannis, pionul principal al taberei pro-Kovesi, ar putea obține o victorie în fața asaltului „armatei lui Daddy” asupra parchetului anti-corupție.
Asaltul PSD asupra Justiției
Rămânând în această zonă a instanțelor și a parchetelor, trebuie să spunem că un important episod din asaltul PSD-ului are să se desfășoare chiar la sfârșitul acestei luni: Curtea Constituţională a României va discuta sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Miza, după cum ați văzut deja, este înființarea secției speciale la PICCJ pentru anchetarea magistraților.
”Legea pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma ajunsă la promulgare după deferirea ei de trei ori Curţii Constituţionale şi reexaminarea de către Parlament pentru a fi pusă de acord cu deciziile de neconstituţionalitate adoptate de jurisdicţia constituţională, încă mai conţine unele prevederi neconstituţionale’”, susține Iohannis în sesizarea de neconstituționalitate.
Drept urmare, decizia aflată și de această dată în mâinile CCR, reprezintă încă un episod marcant din bătălia pe care Klaus Iohannis – vizibil angrenat în lupta pentru un nou mandat la Cotroceni – o duce ca reacție la asediul social-democraților asupra Justiției și care ar putea să-i aducă o victorie importantă în ochii votanților de la alegerile prezidențiale din 2019.
Tăriceanu, de la bal la spital?
Nici șeful Senatului nu stă prea bine luna aceasta la capitolul ”emoții”. Magistrații de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au rămas în pronunțare în dosarul în care Călin Popescu-Tăriceanu este judecat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului, sentința putând fi anunțată pe 22 mai. Concret: având în vedere că DNA a cerut 3 ani de închisoare cu executare pentru al doilea om în stat, sentința care urmează să fie dată în situația președintelui Senatului ar putea produce mari schimbări în ringul candidaților la fotoliul de președinte al României.
Astfel: fie Tăriceanu va fi achitat (și astfel, din poziția de ”victimă”, va câștiga un război dus, pe de o parte cu DNA, iar pe de altă parte cu însuși Iohannis, liderul ALDE croindu-și în acest fel un drum liniștit spre fotoliul de la Cotroceni), fie actualul număr 2 din stat fi scos din joc, chiar înainte de începerea acestuia.
Dosarul Gala Bute – decizia FINALĂ, amânată pentru 23 mai 2018
O nouă decizie răsunătoare este așteptată: la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut loc, miercuri, un nou termen în dosarul Gala Bute, în care Elena Udrea, fost ministru al Turismului, a fost condamnată în primă instanţă la şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, în urma căruia instituția a amânat pronunțarea deciziei finale pentru data de 23 mai 2018. Pentru a vă afce o idee pe scurt despre acest dosar, vă amintim că pe 9 iulie 2011, la Romexpo, pentru prima oară în fața publicului român, Lucian Bute îl învingea pe francezul Jean-Paul Mendy, KO în repriza a patra, păstrându-și centura IBF la categoria supermijlocie. Potrivit procurorilor DNA, Udrea a hotărât organizarea Galei Bute, după discuții cu Rudel Obreja, după care le-a cerut subordonaților din MDRT să găsească soluții pentru finanțarea meciului, „urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute”. Mai mult, tot conform procurorilor, Lungu, Nastasia, Topoliceanu și Breazu, au primit, cu știința Elenei Udrea, considerată de Direcția Națională Anticorupție cea care a coordonat afacerea, sume de bani de la reprezentanții unor societăți comerciale, cum a fost cazul Consmin – deținută de Botoroagă – pentru a le garanta plata la timp a unor lucrări finanțate de ministerul turismului. În cele din urmă, Ion Ariton e acuzat de procurori că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat să sponsorizeze ilegal, cu o sumă de peste 1,7 milioane lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.
Dosarul lui Toni Greblă, ajuns la final
Mai se întrevede o lună plină de emoții și pentru fostul judecător al Curții Constituționale Toni Greblă: Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pentru 11 mai pronunțarea sentinței în dosarul în care Greblă este acuzat de procurori de trafic de influență și constituirea unui grup infracțional organizat. Toni Greblă a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2015 pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă (trei infracţiuni), efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale). Concret: DNA susţine că, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiilor de senator (2010 – 2013) şi judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro.
Dosarul lui Ponta: 5 amânări și o singură concluzie
Fierbere și în vechea aripă PSD-istă: Înalta Curte a amânat pentru 10 mai sentinta (a cincea amânare) în Dosarul Turceni-Rovinari, caz in care fostul premier PSD-ist Victor Ponta (actual fondator al formațiunii politice ”Pro România” și un apropiat cunoscut al lui Sebastian Ghiță) si fostul senator PSD-ist Dan Șova sunt judecați pentru fapte de corupție, în legatură cu incheierea unor contracte de consultanta. Amintim aici că ancheta în acest dosar a durat aproape patru ani, iar la ultimul termen al procesului, care a avut loc pe 27 februarie, procurorul DNA a cerut condamnări cu executare în cazul lui Ponta și al lui Dan Șova. Drept urmare, o eventuală decizie privind o pedeapsă cu executare, l-ar putea trezi din visul spre un posibil fotoliu la Cotroceni pe fostul PSD-ist.
Ca o concluzie
Dincolo de sentințele în sine, soluțiile date dosarelor amintite (fie ele și în primă instanță) nu vor fi niște simple înșiruiri de citate din Codul Penal, ci adevărate cazuri în care se joacă destinul unor grupuri cu interese opuse (și uneori extreme). Trebuie să subliniem că – dincolo de aceste sentințe – rezultatul jocului, peisajul general al confruntării generale va fi de natură inclusiv să schimbe fața viitorelor alegeri.
Nu în ultimul rând, 10 mai, ziua în care se tranșează una dintre cele mai importante decizii ale momentului: sesizarea Guvernului privind conflictul între puterile statului, are să devină o zi crucială pentru eventualele decizii care urmează să fie luate în cazurile prezentate. Concret: o eventuală soluție dată joi de CCR în defavoarea instituției condusă de Laura Codruța Kovesi, ar putea să-i încurajeze pe ”nemulțumiți” să conteste legalitatea unor soluționări care nu ar fi în favoarea acestora.
