Zilele acestea, Bucureștiul este capitala mondiala a diplomației, țara noastră găzduind reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO. Pe agenda discuțiilor se află, cu prioritate, situația din Ucraina, acolo unde invazia rusă merge prost de câteva luni de zile, iar Putin a schimbat strategia, bombardând acum intensiv infrastructura energetică a țării. Apropierea iernii face ca situația din Ucraina să se poată transforma într-o adevărată catastrofă umanitară. Totodată, țările din vecinătatea Ucrainei au și ele de suferit. R. Moldova se confruntă cu pene masive de electricitate, iar România și Polonia ar putea primi în curând noi valuri de refugiați ucraineni care vor încerca să treacă cel puțin peste iarnă.
Bucureștiul este, așadar, în centrul evenimentelor, iar dacă facem un arc peste istorie am putea ajunge la o concluzie fascinantă: războiul din Ucraina a avut ca punct de pornire, iar capitala României fi și punctul de final al acestui conflict.
Totul a început la București în 2008
Nu este deloc o exagerare să spunem că războiul din Ucraina își are punctul de pornite la summitul NATO, organizat la București în 2008. Atunci, o America optimistă și încrezătoare condusă de George W. Bush a lansat o invitație Albaniei și Croației pentru aderarea la Alianța Nord-Atlanică, deschizând usa unei noi extinderi care a fost percepută de Rusia lui Putin drept o amenințare strategică. Cu toate că Ucraina și Georgia, țări din fost Uniune Sovietică, nu au primit invitați asemănătoare, liderii NATO reuniți la București au dat se înțeles că aceste state ar putea adera în viitor la NATO. Un astfe de scenariu, în care Alianța Nord Atlantică se extinde în ceea ce Rusia percepea drept sfera sa tradițională de influență a fost de neacceptat pentru Putin. Acesta a avertizat în mod explicit că Moscova va vedea orice tentativă de extindere a NATO către granițele sale drept “o amenințare directă”.
Aliații nu au ținut însă cont de acest avertisment, însă Rusia și-a făcut cunoscute intențiile la scurt timp, invadând Georgia și generând un nou conflict înghețat în Oseția de Sud. Încercând sa prevină o apropiere a Ucrainei de Occident și percepând protestele antiguvernamentale de la Kiev din iarna lui 2014 drept o tentativă a Occidentului (și mai ales a SUA) de a scoate Ucraina din sfera de influență a Rusiei, Putin avea să genereze un nou conflict înghețat, încurajând secesiunea a doua provincii ucrainene: Donețk și Luhansk. Mai apoi Putin avea să anexeze peninsula Crimeea și sa obțină o poziție dominantă în Marea Neagră.
La 13 ani de la summitul NATO din București un Putin mult mai agresiv va invada militar Ucraina și va șoca o lume întreagă. Determinarea lui Putin de a preveni o pierdere a influentei în spațiul ex-sovietic nu ar fi trebuit să surprindă însă pe nimeni după summitul NATO din 2008.
București, 2022, locul în care se poate încheia totul
Revenind acum în prezent, Bucureștiul poate deveni locul în care disputa Rusiei cu Ucraina se poate încheia. Aliații vor discuta despre măsurile agreate la summitul NATO de la Madrid de anul acesta și vor cauta soluții pentru actualul conflict. Chiar dacă nimeni nu își dorește sa negocieze peste capetele ucrainenilor, un principiu întărit de Statele Unite, aliații cu siguranță vor gândi modalități pentru stoparea conflictului, de vreme ce repercusiunile acestuia (criza energetică, criza alimentară, criza refugiaților) sunt resimțite la nivel mondial. NATO are nevoie de o poziție comună pe care să o prezinte atât ucrainenilor, cât și lui Putin, iar din cauza puterii sale pe scena internațională ar putea juca rolul de principal mediator în această criză.
Prin urmare, Bucureștiul ar putea deveni încă o dată un punct nodal, de data aceasta locul în care s-ar putea decide încheierea unuia dintre cele mai sângeroase conflicte de după cel de-al Doilea Război Mondial.
