Asasinarea comandantului Gărzii Revoluționare iraniene, generalul Qassem Soleimani, și a comandantului adjunct al Forțelor de Mobilizare Populară irakiene, Abu Mahdi al Muhandis, a exacerbat sensibilitatea piețelor petroliere și a readus în discuție prețul global al petrolului.
La foarte scurt timp de la intervenția SUA, cotaţia barilului de petrol a crescut, ceea ce a provocat îngrijorări pe piaţă cu privire la o posibilă escaladare a tensiunilor în regiune, deoarece preţul petrolului a înregistrat o creştere de peste 4%, depăşind pragul de 70 de dolari, la care nu mai ajunsese din 16 de septembrie, când era cotat la 71,95 dolari.
Analiștii consideră că această creștere a prețului petrolului ar fi în primul rând în interesul Iranului, deoarece ar reuși să diminueze șansele lui Trump la un al doilea mandat de președinte al SUA, mai ales dacă prețurile s-ar menține ridicate o perioadă mai îndelungată de timp. În același timp, acest lucru ar însemna și creșterea economiei Iranului.
De altfel, ameninţările dintre Washington şi Teheran au alimentat de la început temerile privind un conflict în Orientul Mijlociu, ceea ce presupune o ameninţare pentru aprovizionarea cu petrol, deoarece aproximativ o cincime din cantităţile de petrol la nivel global trec prin Strâmtoarea Ormuz.
Închiderea Strâmtării Ormuz a fost mereu folosită ca reacție a Iranului la orice formă de atac din partea SUA, ba chiar în ultimul an de zile, iranienii au luat în calcul de mai multe ori această posibilitate, cu toate că asta ar însemna și limitarea exporturilor proprii de petrol ale Iranului.
Așadar, o consecință importantă a asasinării generalului Qassem Soleimani este aceea că a restabilit rolul geopoliticii în determinarea prețurilor petrolului. Până în 2014, geopolitica a jucat un rol esențial în determinarea prețurilor petrolului pe piețele internaționale. În acel an, prețul barilului de petrol s-a prăbușit de la 110,72 dolari la 46,44 dolari, însă de atunci, evenimentele geopolitice nu au mai influențat prețul barilului de petrol.
Această situație s-a schimbat în 2019, când două instalaţii petroliere din Arabia Saudită au fost afectate de incendii masive în urma unor atacuri cu drone revendicate de insurgenţii huthi din Yemen. Incendiile au afectat instalaţiile petroliere Abqaiq – cea mai mare instalație de procesare a petrolului din lume – şi Khurais, deţinute de compania de stat saudită Aramco.
La scurt timp, Statele Unite au declarat că sunt „foarte preocupate” de achizițiile de petrol iranian de către China, în contextul în care Washingtonul a impus sancțiuni împotriva Teheranului cu scopul împiedicării exporturilor iraniene de petrol, iar negocierile comerciale dintre China și SUA au început să afecteze în mod clar prețurile, iar la o cerere mai mare de petrol, prețurile au avut fluctuații o perioadă scurtă de timp.
Cum Iranul s-a confruntat recent cu proteste, în Teheran și în alte orașe, o schimbare a leadershipului în Teheran ar putea avea un impact major asupra prețurilor la energie, unele voci susținând că prețul petrolului ar putea scădea la 40 de dolari / baril, în cazul unei schimbări de regim în Iran.
