Sociologul și geopoliticianul prof.univ.dr. Dan Dungaciu consideră într-un articol publicat în Adevărul, că pandemia de coronavirus este un „fenomen social total”și că nu există niciun palier al vieţii sociale care să nu fie, într-un fel sau altul, afectat de acesta.
„Primul este palierul medical, cel cu care ne confruntăm acum. Al doilea, concomitent, este palierul psihosocial (efectele izolării şi ale carantinei), respective cel al relaţiilor interumane şi intrafamiliale; de asta nu vorbim mai deloc, dar vom vedea consecinţele în mai puţin de un an de zile (creşterea numărului divorţurilor, a problemelor de familie, a modului de a relaţiona cu alţii etc.). Al treilea este palierul economic, respectiv criza sau recesiunea economică care stă să vină. Al patrulea este cel politic, respectiv maniera în care aceste crize, în special cea medicală şi cea economică, subsecventă, vor afecta profilul politic al societăţilor noastre, fie că vorbim despre state naţionale, entităţi precum UE sau chiar la nivelul global. Ultimul, şi cel mai important pe termen lung, chiar dacă astăzi mai greu de întrezărit, este palierul global, respectiv bătălia dintre două sisteme, reprezentate de China şi Occident (în particular America), care îşi vor developa virtuţile şi eficienţa în lupta cu coronavirusul. Palierele crizei sunt, unele, concomitente, altele, succesive şi cu influenţe reciproce. Grila finală va fi însă configurarea viitoarei ordini mondiale. Aşa o priveşte cu siguranţă China şi aşa ar trebui să o privim, cu realism, şi noi”, spune Dan Dungaciu.
În același articol, Dan Dungaciu face o observație foarte interesantă:
„Vorbim de America, nu de „Europa”, pentru un motiv evident: UE nu e actor esenţial în această bătălie. Să nu ne facem iluzii, nici să nu ne îmbătăm cu apă rece. În această confruntare, care va modela viitorul, contează doar doi actori: America şi China. Bruxellesul însă, poate deveni lesne un tovarăş de drum sau, mai pe şleau, un „idiot util”. Aici e riscul. UE contează pentru China cum contează şi Rusia: prima, o piaţă cu putere economică imposibil de neglijat, deocamdată, şi Rusia, o săracă putere nucleară, cu o viziune strategică şi o armată care nu pot fi însă ignorate. Sunt importanţi, şi unii şi alţii, dar sunt boxeuri de categorie mijlocie pentru colosul chinez. Singurul „greu” pe care îl vede în ring şi cu care boxează cu centura pe masă este doar America… Aici este singura miză reală a Uniunii Europene. A nu juca alături de America riscă să o transforme, în următorul deceniu, într-o baltă din care să pescuiască Washington-ul sau Beijing-ul… Obligaţi să facem faţă azi problemelor cotidiene şi confruntaţi doar cu primele paliere ale acestei crize, proiecţia ei globală şi modul în care va contribui la conturul viitoarei ordini mondiale tinde să ne scape. Nu e nefiresc să fie aşa. Dar, dincolo de asta, va trebuie să ne obişnuim cu ideea că, pe multiplele ei diapazoane, în special pe cel global/strategic, criza de astăzi va rămâne alături de noi şi va continua să ne influenţeze vieţile. A conştientiza această realitate ar putea fi un prim pas strategic.”
Articolul poate fi citit în întregime AICI.
