Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a caracterizat ultima sesiune a consiliului NATO-Rusia, de joi, 13 iulie, drept o”discuție francă și utilă” despre Ucraina, Afganistan, și reducerea riscurilor. Stoltenberg a făcut comentariile la o conferință de presă în urma întâlnirii oficiale, comunicând că NATO și Rusia ”continuă să aibă neînțelegeri fundamentale”, în particular cu privire la anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și rolul ei în războiul din estul Ucrainei.
NATO și Rusia s-au informat pe scurt cu privire la exercițiile militare din perioada următoare – ”Zapad 2017” (Rusia) și ”Exercise Trident Javelin 2017” (NATO). Stoltenberg a spus că Rusia a oferit numerele soldaților, avioanelor și navelor de luptă implicate în jocurile militare „Zapad” din Rusia și Belarus din septembrie – un exercițiu care i-a îngrijorat profund pe aliați. Stoltenberg a mai comunicat că schimburile voluntare de informații au fost încurajatoare, dar că acestea ”nu înlocuiesc transparența obligatorie cerută în termenii Documentului de la Viena”. ”A fost semnificativ faptul că la întâlnirea de astăzi, am făcut schimb de briefinguri despre exercițiile militare care urmează”, a spus Stoltenberg. ”Acest progres mă face să mă simt încurajat”, a adăugat acesta.
Însă liderul NATO a mai avertizat că ”din experiențele trecutului, avem toate motivele să credem că ar putea participa semnificativ mai multe trupe (la exercițiul ”Zapad”) decât numerele raportate oficial”.
Documentul de la Viena – setul de reguli pentru exercițiile militare din Europa – a fixat limite clare pentru numărul de trupe permis pentru exerciții militare până când părții opuse îi este permis să ceară o inspecție obligatorie. Exercițiile militare care implică 13.000 de trupe sau mai mult sunt supuse inspecțiilor obligatorii. În cazul exercițiilor care implică 9000 de soldați sau mai mulți, cealaltă parte trebuie înștiințată.
”Facem apel la Rusia să adere la Documentul de la Viena”, negociat în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a spus Stoltenberg la întâlnirea sa cu reprezentanții Rusiei. El a adăugat că diplomații ruși prezenți la ședința Consiliului NATO-Rusia de pe 13 iulie i-au oferit numerele militarilor implicați în exercițiul ”Zapad” (în limba rusă ”zapad” înseamnă ”vest”, n.r.), dar au refuzat să le facă publice pentru presă și comunitatea internațională, anunțând că nu este în puterea lor să facă asemenea dezvăluiri, ci în cea a Kremlinului.
Conducătorul NATO a anunțat că exercițiul Trident Javelin din acest an va fi, prin contrast, ”doar un exercițiu de post de comandă”, implicând un efectiv de 5000 de persoane, în pregătirea mult mai numeroaselor manevre Trident Juncture ale NATO din 2018, cu participarea confirmată a aproximativ 30.000 de trupe.
Aliați din NATO precum statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania) și Polonia manifestă suspiciuni adânci față de Rusia. Acestea afirmă că Rusia a desfășurat exerciții militare implicând mult mai multe trupe – anumite raporturi citează proporții de de până la 100.000 – dar divizându-le formal într-o manieră care să nu încalce regulile stabilite de Documentul de la Viena.
Discuțiile de la ședința de joi, 13 iulie, a Consiliului NATO-Rusia urmau să abordeze și tema luării de măsuri comune bilaterale pentru reducerea tensiunilor și riscurilor după recentele incidente care au implicat manevre cu avioane de luptă ce au survolat spațiul aerian al Mării Baltice. Însă partea rusă a continuat să nege implicarea sa militară în conflictul din Ucraina în pofida substanțialelor dovezi că a introdus trupe, mercenari și echipamente militare prin sectorul de frontieră al Ucrainei aflat sub controlul separatiștilor din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk.
Înainte de întâlnirea Consiliului NATO-Rusia, oficialii NATO au comunicat jurnaliștilor că vor insista ca piloții ruși să-și comunice planurile de zbor, să răspundă la apelurile controlorilor de trafic aerian sau să se identifice cu transmițătorii din cabina piloților atunci când survolează spațiul aerian al Mării Baltice.
NATO a comunicat că luna trecută trei aeronave din Rusia au fost reperate deasupra Mării Baltice, inclusiv două avioane de vânătoare care nu au răspuns nici controlorilor de trafic aerian, dar nici solicitărilor de a se identifica.
În schimb Moscova susține că toate zborurile rusești deasupra Mării Baltice respectă legislația internațională. Federația Rusă a comunicat că a ridicat în aer un avion de vânătoare luna trecută pentru a intercepta un bombardier strategic B-52 al SUA, despre care Moscova a afirmat că survola spațiul aerian al Mării Baltice, un incident care a amintit despre Războiul Rece. Consiliul NATO-Rusia este un for creat pentru a preveni escaladarea tensiunilor de acest ordin, informează Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, citat de PS News.
Rusia dă semne încurajatoare că este dispusă să revină cu picioarele pe pământ
Se pare că singurul progres notabil atins de întâlnirea dintre diplomații ruși și conducerea NATO care a avut loc ieri la Bruxelles este că partea rusă i-a oferit lui Jens Stoltenberg numărul soldaților, mașinilor de luptă de diferite tipuri și aeronavelor militare pe care le va utiliza în luna septembrie la exercițiul ”Zapad” (Vest).
Vechile neînțelegeri dintre Rusia și NATO se păstrează, dar progresele făcute nu trebuie subestimate, întrucât ele semnifică reînceperea dialogului militar dintre cele două părți.
Rusia a oferit aliaților occidentali informații despre acțiunile ei din 2017, iar acest lucru trebuie să-i facă mai optimiști pe toți observatorii tensiunilor ruso-occidentale de pe flancul est-european al Alianței Nord-atlantice.
Cât de durabile vor fi aceste progrese având în vedere recenta reînnoire a sancțiunilor antiruse de către Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, este o întrebare care depinde în egală măsură de acțiunile ambelor părți – NATO (care include SUA și majoritatea țărilor din UE) și Federația Rusă.
Problema nu se mai pune acum în termenii limbajului diplomatic convențional, ci în termenii readucerii Rusiei la masa unui dialog producător de securitate și aducător de pace în Europa Centrală și de Est.
Rusia își dorește cu ardoare ridicarea sancțiunilor impuse de Occident, chiar dacă pentru consumul intern și-a inventat jumătăți de măsură precum politica economică a ”înlocuirii importurilor” cu produse industriale de larg consum de proveniență internă. Aceste politici de apărare în fața măsurilor de pedepsire pentru invadarea Ucrainei sunt percepute drept provizorii chiar și de către cetățenii de rând ai Rusiei, și există o așteptare în societatea rusă cu privire la restabilirea relațiilor cu Occidentul.
Această așteptare transcende în prezent cercul strâmt al afaceriștilor ruși cărora Putin le-a interzis să-și țină activele în străinătate, și care au fost primii afectați de măsurile punitive luate cu rapiditate de administrația democrată a fostului președinte american Barack Obama în 2014, căreia i s-a alăturat Uniunea Europeană. Din 2014, sancțiunile politice și economice antiruse sunt reînnoite în fiecare an atât de SUA cât și de UE.
Teoretic, primii care ar trebui să ridice sancțiunile sunt americanii, din moment ce ei au fost primii care le-au impus, pe 6 martie 2014, printr-un ordin executiv al președintelui Barack Obama, la șase zile după ce camera superioară a Parlamentului Federației Ruse, Consiliul Federației, l-a împuternicit pe 1 martie 2014 pe președintele rus Vladimir Putin să introducă armata rusă pe întregul teritoriu al Ucrainei pentru a-l readuce la putere pe președintele ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, pe care Moscova îl consideră victima unei lovituri de stat dată de opoziția ucraineană începând cu 22 februarie 2014, când insurecția de la Kiev a determinat schimbarea majorității parlamentare din Rada Centrală a Ucrainei și demiterea lui Ianukovici din funcția de președinte în urma constatării absenței sale din capitala ucraineană în condițiile stării excepționale.
În Ucraina, evenimentele din ianuarie-februarie 2014 soldate cu înlăturarea de la putere a lui Ianukovici și instaurarea guvernării pro-occidentale sunt cunoscute cu denumirea ”Revoluția demnității”, făcându-se o distincție între revolta din Kiev degenerată în confruntări armate pe 18-22 februarie și protestele pașnice numite ”Euromaidan” și inițiate în Piața Independenței (numită Maidan Nezalejnosti în ucraineană) din orașul de pe râul Nipru în data de 21 noiembrie 2013, după ce a devenit cunoscut faptul că fostul președinte Ianukovici, aflat la reuniunea Summitului UE de la Vilnius refuzase să semneze actele de inițiere a negocierilor pentru asocierea Ucrainei la Uniunea Europeană. atitudinea neașteptat de dură din 2014 a lui Barack Obama fiind însușită ulterior și de liderii europeni de la Bruxelles.
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a recunoscut în decembrie 2014 că sancțiunile antiruse impuse de Occident au afectat grav economia Rusiei, provocându-i pierderi de zeci de miliarde de dolari. Cele mai substanțiale daune au fost produse de deprecierea rapidă a monedei naționale a Federației Ruse, rubla. Astfel, cursul rublei rusești stabilit de Banca Centrală a Rusiei față de un dolar SUA a crescut de la 35 de ruble și 68 de copeici pe 22 februarie 2014 la 61 de ruble și 72 de copeici pe 21 februarie 2015, iar pentru un Euro cursul Băncii Centrale a Rusiei arată o creștere de la 48,94 la 70,03 ruble în perioada 22 februarie 2014-21 februarie 2015.
Pentru ziua de vineri, 14 iulie 2017, Banca Centrală a Rusiei a estimat un curs de 60 de ruble și 18 copeici pentru un dolar SUA și 68 de ruble și 81 de copeici pentru un Euro. Moneda națională a Rusiei nu și-a revenit după deprecierea accelerată din 2014-2015, valoarea ei raportată la dolarul SUA și Euro scăzând, practic, în jumătate la nivelul lunii iulie 2017 față de sfârșitul anului 2013.
Criza din relațiile Rusiei cu țările occidentale reunite în jurul SUA, NATO și UE, care durează din martie 2014 va putea fi considerată sfârșită o dată cu revenirea la statu-quo ante. Unica problemă e că Rusia își dorește ca această revenire s-o lase cu mai mult teritoriu decât avea în februarie 2014, recte Crimeea. Asta complică lucrurile, însă rezultatele reuniunii de joi, 13 iulie 2017, a Consiliului NATO-Rusia sunt de natură să refacă speranțele comunității internaționale că situația se îndreaptă pe o cale ascendentă.
