Mircea Geoană, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu sunt nume care ar putea să se regăsească în 2024 pe lista pentru Cotroceni. Până în prezent, singurul care și-a anunțat intenția clară de a candida la alegerile prezidențiale este Cătălin Drulă, președintele USR.
În articolul următor, analizăm lista de posibili candidați la alegerile prezidențiale de anul următor.
Mircea Geoană. Politician de carieră, diplomat, fost lider PSD, Geoană a ocupat funcții importante în guvernul român, în special în domeniul afacerilor externe și al securității. În perioada 2000 – 2004, Geoană a fost ministru de Externe al României, în guvernul Năstase și a jucat un rol semnificativ în promovarea aderării României la NATO și UE. În perioada 2004-2010, Mircea Geoană a fost lideurul PSD și a ocupat funcția de președinte al Senatului României. În 2009, a candidat la funcția de președinte al României, dar a pierdut în turul doi, în fața lui Traian Băsescu. După înfrângerea din alegerile prezidențiale, Geoană a ocupat funcția de secretar general adjunct al NATO, între 2010-2014. Mircea Geoană este cunoscut pentru abilitățile sale diplomatice și experiența în domeniul afacerilor externe.
Nicolae Ciucă, președintele PNL. Militar de carieră, a absolvit Academia Forțelor Terestre Nicolae Bâlcescu și a devenit ofițer în Armata Română. A ocupat diverse funcții în cadrul armatei, inclusiv comandant al brigăzii 2 Vânători de Munte și comandant al Forțelor terestre Române.
În 2015, Ciucă a fost numit șef al Statului Major al Apărării, poziție pe care a deținut-o până în 2019. A jucat un rol important în modernizarea și restructurarea forțelor armate române, contribuind la consolidarea capacității de apărare a țării.
În februarie 2020, Nicolae Ciucă a fost propus și numit în funcția de prim-ministru al României, în urma demisiei guvernului condus de Ludovic Orban. Cu toate acestea, în urma unor negocieri politice, Ludovic Orban a revenit în funcția de prim-ministru, iar Nicolae Ciucă a devenit viceprim-ministru și ministru al Apărării în guvernul condus de Orban.
Nicolae Ciucă este recunoscut pentru profesionalismul și experiența sa în domeniul militar. El a fost implicat în numeroase misiuni și exerciții militare, atât la nivel național, cât și internațional. Ca politician, Ciucă a avut un rol important în dezvoltarea și implementarea politicii de apărare și securitate națională a României.
Marcel Ciolacu. Președinte PSD, Marcel Ciolacu este premierul României.
De profesie jurist, Ciolacu s-a specializat în administrație publică locală și a finalizat o serie de programe educaționale postuniversitare.
Prima funcție publică deținută de acesta a fost cea de prefect interimar, în noiembrie–decembrie 2005, după care a devenit, pe rând, director al Urbis Serv și viceprimar al municipiului Buzău (2008–2012).
Este fiul unui militar de carieră, comandorul în retragere Ion Ciolacu, aviator decorat cu Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene. A participat la Revoluția Română din 1989 din Buzău. Potrivit CV-ului afișat pe site-ul Camerei Deputaților, Ciolacu a absolvit în 1995 Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București. Între 2008 și 2009 a urmat un curs de perfecționare în domeniul securității și apărării naționale la Colegiul Național de Apărare din București, catalogat de presă drept „fabrică de diplome pentru politicieni”. Între 2010 și 2012 a urmat un masterat în managementul sectorului public la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
În anul 2019, în urma demisiei lui Liviu Dragnea din funcția de președinte al PSD și din calitatea de președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu a fost ales în funcția de președinte interimar al PSD și președinte al Camerei Deputaților.
Cătălin Drulă. Președintele USR, inginer de profesie.
Drulă a absolvit Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din București și are o experiență profesională în domeniul IT și consultanță. A devenit cunoscut în sfera politică în calitate de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în perioada 2019-2020, în timpul guvernării conduse de USR-PLUS.
Cătălin Drulă, președintele USR, este primul politician important care își anunță intențiile pentru alegerile prezidențiale din 2024, chiar dacă nu are nicio performanță politică în scurta sa carieră. USR-istul a alergat mereu după funcții și în ultimii 7 ani a reușit doar să-și mărească averea, devenind unul dintre milionarii României.
Cătălin Drulă a făcut anunțul candidaturii sale și a precizat că a avut performanțe oriunde a fost. „Un președinte de partid este în mod necesar un potențial candidat (n.r. la alegerile prezidențiale). (…) Eu sunt un om care întotdeauna a performat unde a fost”, a declarat Cătălin Drulă, la TVR Info.
Această declarație alungă orice competiție care ar fi putut exista în interiorul USR. Declarația lui Drulă este un mesaj către colegii săi din partid. În stilul autoritar, cum ne-a obișnuit deja conducerea USR, Drulă se auto-propune candidatul USR la alegerile prezidențiale din 2024.
Din 2021, deputatul Drulă a fost promovat în Guvern, la Ministerul Transporturilor, unde a bătut pasul pe loc și nu a realizat nicio reformă, doar a schimbat câteva persoane și le-a înlocuit cu apropiații săi. Când angajații Metrorex au decis să-și apere drepturile și locurile de muncă, Drulă cerea intervenția Jandarmeriei pentru a-i bate pe muncitori. Președintele USR a preferat să țină metroul închis în loc să vorbească cu muncitorii și să le asculte solicitările.
Alte controverse în care Drulă e actor principal: și-a trimis apropiații să lucreze în Metrorex, deși spunea că salariile sunt prea mari; ca ministru al Transporturilor, nu a făcut nicio investiție în calea ferată sau porturi.
Laura Codruța Kövesi. Jurist și șefa Parchetului European. Este cunoscută pentru activitatea sa în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.
Kövesi a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București și a obținut un masterat în Drept Penal și Criminalistică. A intrat în magistratură în 1997 și și-a desfășurat cariera în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România.
În 2006, Laura Codruța Kövesi a devenit primul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Sub conducerea sa, DNA a devenit cunoscută pentru activitatea sa agresivă în combaterea corupției și pentru numeroasele condamnări obținute în cazuri importante de corupție la nivel înalt.
În 2018, Kövesi a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA, în urma unui conflict cu guvernul de atunci. Ulterior, a devenit primul procuror-șef al Parchetului European (EPPO), o nouă instituție europeană înființată pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Laura Codruța Kövesi este recunoscută pe plan internațional pentru experiența și abilitățile sale în combaterea corupției. În prezent, ocupă funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO).
Criticii o acuză de încălcarea libertăților civice într-un mod nemaiîntâlnit din perioada comunistă. Succesul în combaterea corupției și, de asemenea, progresul de imagine pe care l-a cunoscut DNA sub șefia ei au transformat-o într-o persona non-grata în lumea politică care avea probleme cu legea. Cu toate acestea, este văzută ca un potențial candidat la prezidențialele de anul următor.
