Vestea scăderii preţurilor la alimentele de bază a fost aşteptată cu entuziasm într-o ţară în care inflaţia a afectat dramatic puterea de cumpărare. La nivel global, costurile alimentelor au fost într-o scădere continuă în ultimele 12 luni (potrivit unei analize Reuters).
În articolul următor vorbim despre:
- Reducerea preţurilor la alimente la nivel global
- Cum stau lucrurile în România. Ce spune Guvernul, cum reacţionează retailerii
Deşi preţurile rămân la cote ridicate la raft, un indice al Organizaţiei Naţiunilor Unite arată o scădere de 2,1% în martie, încheind cea mai lungă perioadă de scăderi, potrivit datelor ultimelor trei decenii.
Vestea bună a ieftinirilor vine, deci, într-un context global de scădere a preţurilor. Scăderea de luna trecută a fost determinată de cereale, uleiuri vegetale şi produse lactate, care au compensat creşterea preţurilor la zahăr şi carne.
Procesatorii britanici, de pildă, au scăzut, luna trecută, preţurile la alimente şi băuturi pentru prima dată din 2016, potrivit unui raport al Lloyd’s Bank publicat săptămâna trecută, semn că presiunea inflaţiei începe să se atenueze. „Va mai dura ceva timp înainte să vedem beneficiile în ceea ce priveşte preţurile la raft”, a declarat săptămâna trecută Annabel Finlay, director executiv la Loyd’s Bank. „Aceasta se datorează, în mare parte, naturii pe termen lung a contractelor dintre producători şi comercianţi, precum şi segmentelor mai largi ale lanţului de producţie”.
În Franţa, indicele preţurilor la alimente a scăzut, în luna mai, la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, pe fondul scăderii preţurilor uleiurilor vegetale, cerealelor şi produselor lactate, care a depăşit creşterile la zahăr şi carne.
Indicele preţurilor FAO (Food and Agriculture Organization), care urmăreşte cele mai tranzacţionate mărfuri alimentare la nivel global, a înregistrat, în medie, 124,3 puncte în luna mai, faţă de 127,7 în luna anterioară, conform unei revizuiri.
Prelungirea acordului priviind coridorul de export al cerealelor din Ucraina a fost, de asemenea, de bun augur.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, spusese, atunci (pe la începutul acestei luni) că aceasta este „o veste bună pentru lume”.
Preşedintele turc, Tayyp Erdogan, anunţase decizia într-un discurs televizat, iar, mai târziu, aceasta a fost confirmată de Rusia, Ucraina şi Naţiunile Unite. „Aceasta este o şansă de a contribui la asigurarea securităţii alimentare globale, nu doar în vorbe, ci şi în fapte”, spusese şi ministrul rus de externe, care a confirmat prelungirea termenului.
În România, Marcel Ciolacu a debutat din poziția de premier cu două măsuri foarte aşteptate de români: eliminarea pensiilor speciale şi reducerea preţurilor la alimentele de bază.
„Aș vrea să încep cu o veste bună. Am primit deja răspunsul marilor lanțuri de magazine la propunererea nostră privind schema de reducere a prețurilor la alimentele de bază și vă pot spune că retailerii au transmis deja o primă listă cu produsele vizate. Avem astfel toate condițiile pentru ca în perioada următoare să finalizăm un acord sau un act nomrativ și chiar aș dori să le mulțumesc pentru promptitudine și pentru această abordare. Asta înseamnă o scadere garantată a prețului la unele produse de bază din gama celor indispensabile populației și aici ne referim la pâine, lapte, brânzeturi, carne, ouă, făina, mălai, ulei, legume si fructe proaspete. Vreau să subliniez foarte clar – va fi o scădere care nu va pune o presiune pe producătorii români”, a spus Ciolacu săptămâna trecută.
Primele alimente ale căror preţuri au scăzut la raft încă din perioada Guvernului Ciucă au fost laptele şi produsele din lapte, însă procesatorii erau nemulţumiţi din cauza preţului extrem de scăzut pe care erau strânşi cu uşa să-l practice. În semn de protest, ei au aruncat atunci sute de litri de lapte.
Asigurările lui Ciolacu vin tocmai în acest context. Premierul dă asigurări că producătorii nu vor fi afectaţi de mecanismul de reducere.
La rândul său, ministrul Economiei, Radu Oprea, a spus că acest mecanism va fi, cumva, reglat printr-un OUG sau printr-un acord, dar premierul spunea vineri că-şi doreşte un acord după modelul francez şi că un OUG nu se află tocmai pe lista sa de favorite.
„Încă lucrăm la sistem, important este că, încet-încet, ajungem la un acord. Indiferent de ce sistem vom găsi cu retailerii, cu distribuitorii, producătorii români nu vor fi afectaţi. De la acest principiu am pornit şi menţinem acest principiu. Am primit o listă, sunt discuţii la legume, fructe, să vedem care sortimente”, a spus Ciolacu. Acesta spune că, desi o OUG nu este printer preferinţele sale, aceasta nu înseamnă şi că o exclude. “Acordul este acord şi cine îl încalcă, atunci folosesc intrumentele Guvernului, care se numesc acte normative”.
CITEŞTE ŞI: Marcel Ciolacu: Trebuie să începem din nou să vorbim despre legile educaţiei
La rândul lor, retailerii nu sunt încântaţi de ideea unui act normativ. Ei ar prefera un acord voluntar pentru a reduce preţurile la alimentele de bază. „Insistăm pe ideea de voluntariat pentru aplicarea mecanismului de reducere a preţurilor şi nu prin emiterea unui act normativ, marile lanţuri de magazine dovedind seriozitate în aplicarea schemei voluntare de diminuare a preţului la lapte, aspect certificate de Ministerul Agriculuturii şi consiliul Concurenţei, care monitorizează în permanenţă aplicarea acestor reduceri”, au spus aceştia. Ei au precizat că „insistă pe ideea ca mecanismul voluntar să fie aplicat pe întregul lanţ de produs”.
În urma negocierilor cu retailerii, Ciolacu a anunţat, săptămâna trecută „o scădere garantată” a preţului la produse de bază, indispensabile: pâine, lapte, brânzeturi, carne, ouă, făină, mălai, ulei, legume şi fructe proaspete, dând asigurări că mecanismul nu va presupune o plafonare a preţurilor.
Încă indecis între acord şi OUG, premierul este hotărât să continue cu reducerea preţurilor, până când acestea se vor vedea la raft.
În PNL, ideea de bază care se vehiculează este aceea că preţurile nu vor scădea cu mai mult de 10% faţă de nivelul actual. Ei spun că numai o Ordonanţă de Urgenţă ar putea să ţină în frâu adaosul comercial, iar faptul că avem multe produse din import va face lucrurile mai dificile.
În opinia lor, o soluţie mult mai viabilă ar fi înfiinţarea unor unităţi autohtone de producţie, care să evite importul. În cazul în care s-ar impune o plafonare a adaosului comercial, producătorii ar fi cei mai afectaţi.
CONCLUZII
Reducerea preţurilor la alimentele de bază urmează un trend mondial, în contextual scăderii preţurilor la energie şi e deblocării canalelor de import din Marea Neagră pentru Ucraina – unul dintre cei mai importanţi exportatori de cereal din lume.
Ciolacu preferă modelul francez în acest demers (de aceea, prefer un acord cu retailerii, nu o Ordonanţă de Urgenţă). În Franţa, guvernul francez a aplicat două valuri de reduceri. A fost mai întâi un prim trimestru de reduceri (l-au denumit „trimestrul anti-inflaţie”) – distribuitorii au ales ce produse să se reducă şi în ce regiuni ale ţării, iar aceste produse au fost semnalate cu un logo, pentru o identificare mai uşoară de către consumatori. A doua parte a reducerilor urmează să înceapă în iulie. Ministrul francez al Finanţelor, Bruno le Maire, a spus că, dacă retailerii nu-şi vor respecta angajamentele, vor fi sancţionaţi financiar aspru. În iulie ar fi vorba ca sute de produse să fie cu preţ redus.
Retailerii promit să fie serioşi în angajamentele pe care le vor lua.
